Patronul Carmes Alba achitat într-un proces de fraudă cu fonduri europene. Procurorii DNA invocă un prejudiciu de peste 2 milioane de euro
0Patronul societăţii comerciale Carmes Alba SRL Mesentea, omul de afaceri Nicolae Cristea, a fost achitat la Tribunalul Alba pentrui infracţiuni de fraudă cu fonduri europene. Cristea este acuzat că a produs un prejudiciu de peste 2 milioane de euro. Decizia nu este definitivă.
Soluţia de la Tribunalul Alba a fost pronunţată luni, 24 noiembrie 2014 şi poate fi contestată la Curtea de Apel Alba Iulia. Motivaţia instanţei de fond a fost că ”fapta nu există”. Nicolae Cristea a fost trimis în judecată în anul 2012. Procurorii DNA Alba Iulia au reţinut în sarcina acestuia trei infracţiuni: folosire sau de prezentare de documente false, incomplete sau inexacte care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de sume de bani din bugetul general al Comunităţilor Europene, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.
Potrivit rechizitoriul întocmit de procurori în cursul anului 2007, SC Carmes Alba SRL a devenit beneficiara proiectului intitulat ,,Abator bovine, porcine, ovine secţia de tranşare şi fabrica preparare de carne” finanţat prin fonduri europene. În cadrul acestui proiect, în cursul anului 2009, Nicolae Cristea, în calitate de administrator al societăţii beneficiare, a prezentat Autorităţii Contractante mai multe înscrisuri falsificate, cu conţinut inexact, incomplet sau falsificat (procese verbale, raport de execuţie, declaraţii de conformitate) în care a atestat în mod nereal că mai multe autovehicule achiziţionate în cadrul proiectului au fost predate. În realitate, reprezentantul societăţii care ar fi trebuit să livreze autovehiculele fusese angajat la o altă societate comercială controlată de inculpat.
Ministerul Agriculturii, prin Agenţia de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 10,53 milioane lei (aproximativ 2,25 milioane euro) reprezentând valoarea acordată pentru întregul proiect al societăţii Carmes Alba SRL Mesentea. În vederea recuperării acestui prejudiciu, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile şi mobile aparţinând inculpatului. Prin soluţia din 24 noiembrie 2014 s-a decis şi anulare măsurilor asiguratorii impuse de anchetatori.
Abatorul construit de SC Carmes SRL la Mesentea, începând cu anul 2007, se dorea a fi cel mai mare din Transilvania. Se prevedea sacrificarea zilnică a 80 capete bovine, 200 porcine şi 1.750 capete ovine, respectiv prelucrarea anuală a 12.500 tone de carne. Valoarea investiţiei a fost la vremea respectivă evaluată la 5 milioane de euro. Afacerea nu a mers cum trebuia şi a ajuns în criză. Din iunie 2011, firma este în procedură de insolvenţă. În 2013, societatea a activat în profit cu un număr de aproape 57 de angajaţi. Carmes Alba SRL a avut o cifră de afaceri de 19,3 milioane de lei şi un profit de circa 9.500 lei. Datoriile la finalul anului 2013 erau de aproximativ 21 milioane de lei.
Ţeapa Publirom din anul 2000
Nicolae Cristea a mai fost în atenţia publică cu o altă afacere, dar a scăpat şţi atunci. În anul 2000, Publirom Press SA – firmă controlată de Nicolae Cristea şi fratele acestuia, Petru Cristea, a lansat un concurs în colaborare cu TVR la care au fost anunţate premii de peste 30 miliarde lei. Concursul era organizat pe baza unor taloane şi cărţi poştale – felicitări cu imaginea vedetei, pe atunci a TVR, Andreea Marin şi se numea “MARELE CONCURS AL REVELIONULUI 2001″. Potrivit informaţiilor apărute în mai multe publicaţii locale şi naţionale, tirajul iniţial de 4 milioane bucăţi taloane şi un milion de felicitări a fost modificat la 8 milioane taloane şi 5 milioane de felicitări, iar 837 de persoane ar fi trebuit să primească premii, constând în 3 autoturisme Mercedes, trei premii în valoare de un miliard de lei fiecare, 30 Dacii Nova, 300 de premii a câte 10 milioane lei şi 3.000 de premii a câte un milion lei.
Regulamentul de concurs era tipărit pe cărţile poştale, în acesta fiind inclusă menţiunea că fericiţii “câştigători vor fi desemnaţi, prin tragere la sorţi, în noaptea de Revelion, în faţa publicului, într-un show televizat”. De asemenea, lista câştigătorilor trebuia să fie publicată într-un ziar naţional, la patru zile după “marea tombolă televizată”. Tragerea la sorţi, tombola, nu a mai avut loc în noaptea de revelion, iar milioane de români au rămas atunci doar cu banii daţi pe cărţile poştale. Valoarea prejudiciului reclamat a fost de peste două miliarde de lei. Rezultatele anchetelor de atunci au rămas învăluite în mister.
Se încarcă comentariile...
