Oraşul Cîmpeni în fotografii de epocă. Cum arăta capitala Ţării Moţilor în urmă cu aproape 100 de ani
0
Oraşul Cîmpeni din judeţul Alba a fost de-a lungul secolelor un centru regional important atât din punct de vedere administrativ, istoric cât şi economic. A avut o evoluţie oscilantă, dar a rămas cel mai important oraş din Munţii Apuseni. Fotografiile vechi ”vorbesc” despre farmecul oraşului în urmă cu aproape 100 de ani.
Raportat, însă, la localităţile vecine, Abrud şi Roşia Montană, din Cîmpeni s-au păstrat sau au fost făcute publice mult mai puţine fotografii de epocă. Oraşul este atestat documentar din anul 1587. Printr-un act emis de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, i s-a permis lui Nicolae Filimon din Câmpeni să construiască o moară la vărsarea răului Abrud în Arieş. După anul 1649, localitatea a devenit capitala domeniului montan de sus, cu satele Bistra, Albac şi Vidra.
La mijlocul secolului al XVIII-lea Cîmpeniul avea 5.400 locuitori, fiind cea mai populată localitate montană din Transilvania, având chiar mai mulţi locuitori decât Albă Iulia sau Târgu Mureş. Faptul că zona era săracă, cu toate că bogaţii imense plecau de aici spre Ungaria şi Austria, a determinat că şi luptele sociale ale moţilor să aibă aici o deosebită intensitate în sec. XVII - XIX.
Oraşul a fost dintotdeauna un puternic centru revoluţionar românesc, aflat în fruntea luptei pentru emancipare naţională. Astfel, în anul 1782 aici are loc vestitul incident cunoscut sub numele de "spargerea buţilor de la Câmpeni". Locuitorii acestei zone, moţii, aflaţi în târg la Câmpeni în ziua de 24 mai s-au revoltat împotriva taxelor excesive ce li s-au impus pe cârciumărit şi au atacat şi distrus butoaiele cu băutură puse în vânzare de către concurenţă şi anume de către arendaşii armeni, care beneficiau de condiţii mult mai uşoare de impozitare, ceea ce practic distrugea în mod oneros posibilităţile de câştig ale moţilor. Acest incident a prevestit şi precedat evenimentele răscoalei ţărăneşti conduse de Horea, Cloşca şi Crişan. În anul 1784 oraşul este ocupat de ţăranii răsculaţi timp de două luni (noiembrie-decembrie).
În timpul revoluţiei de la 1848-1849 aici şi-a avut cartierul general Avram Iancu, prefect al Legiunii Auraria Gemina. Trupele insurgente maghiare nu au reuşit nici măcar să se apropie de oraş, deşi ocuparea lui a fost un obiectiv important în planurile de război maghiare. Localitatea este declarată oraş în anul 1961. Două sunt simbolurile vechi ale oraşului. Cel mai important este statuia ecvestră a lui Avram Iancu din centru, iar celălalt este reprezentat de podul de fier, vechi de aproape 100 de ani, care traversează râul Arieş. Mai este denumit şi podul Ferdinand pentru că la inaugurare a participat însuşi regele României, Ferdinand, în 28 mai 1919.
Explotarea aurului în zonă a făcut ca şi acest oraş să beneficieze de pe urma comerţului cu metalul preţios. Pe Arieş şi afluenţii acestuia exista o veritabilă goană după aur, căutat cu unelete rudimentare de pe vremuri, cum ar fi şaitrocul. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia oraşului Câmpeni se ridică la 7.221 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.080 de locuitori. După 1990 oraşul a supravieţuit din exploatarea lemnului, ajungând astfel să depăşească mult Abrudul, rămas tributar mineritului de stat falimentar.
FOTO Cătunul din Apuseni în care nu s-au mai născut copii după 1989
Artă populară veritabilă într-un cătun din Apuseni: ţăranul sihastru care împleteşte bucăţi de lemn
Se încarcă comentariile...
