Majorare de capital eşuată la RMGC. Acţiunea deschisă de Minvest Roşia Montană, respinsă în instanţă
0Tribunalul Alba a respins în 15 martie 2017 acţiunea societăţii de stat Minvest Roşia Montană privind anularea unei Hotărâri AGA prin care a fost majorat capitalul social al companiei Roşia Montană Gold Corporation de către acţionarul majoritar Gabriel Resources. Hotărârea AGA a fost luată în octombrie 2016, dar a fost anulată în decembrie după ce s-a constatat că niciunul dintre acţionari nu a subscris suma necesară.
Acţiunea iniţiată de acţionarul minoritar de la RMGC a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Alba în data de 22 noiembrie 2016. Minvest Roşia Montană solicită anularea hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) Roşia Montană Gold Corporation de majorare a capitalului social.
Departamentul pentru privatizare şi administrarea participaţiilor statului a depus cerere de intervenţie în proces. Tribunalul Alba a respins atât cererea Minvest Roşia Montană, cât şi solicitarea de intervenţie. Cel mai plauzibil motiv este rămânerea fără obiect a acţiunii. Decizia Tribunalului poate fi, însă, atacată cu apel.
Prin respectiva hotărâre, din octombrie 2017, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, controlat de compania canadiană Gabriel Resources cu peste 80% din acţiuni, a hotărât majorarea capitalului social al RMGC cu 430 de milioane de lei. Termenul până la care acţionarii trebuiau să depună banii pentru majorarea capitalului a fost 5 decembrie 2016. Statul Român este reprezentat în acţionariatul RMGC prin Minvest Roşia Montană SA cu 19,3% din acţiuni. Suma pe care societatea de stat ar fi trebuit să o depună este de 83 de milioane de lei, în caz contrar participaţia urmând să scadă sub 1%.
Hotărârea AGA a fost motivată de acţionarul majoritar, Gabriel Resources, prin necesitatea de a reîntregi capitalul RMGC, în acord cu prevederile Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990. Potrivit legii, atunci când activele nete ale unei societăţi, reprezentând diferenţa dintre totalul activelor şi totalul datoriilor, scad ca valoare, ca urmare a pierderilor înregistrate de companie, sub jumătate din valoarea capitalului social, acţionarii trebuie să decidă dacă îşi va mai desfăşura activitatea sau va fi dizolvată. RMCG a raportat pentru 2015 o pierdere de 294,2 milioane de euro (1,33 miliarde de lei), de şase ori mai mare decât pierderea înregistrată în 2014, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Hotărârea AGA prevedea că acţionarii pot subscrie la majorarea de capital fie în numerar, fie prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii.
În decembrie 2016, Consiliul de Administraţie al RMGC a constatat că niciunul dintre acţionari nu a subscris şi plătit acţiunile nou-emise în cadrul termenului de exercitare. Prin urmare toate acţiunile emise au fost anulate, iar acţionarul Gabriel Resources a decis continuarea activităţii companiei. Cel mai probabil se va decide reducerea capitalul social cu o valoare cel puţin egală cu cea a pierderilor. Având în vedere că pierderile sunt mult mai mari decât valoarea capitalului social este posibilă chiar dizolvarea societăţii.
Arbitrajul internaţional de la Washington
În 2015, Gabriel Resources, acţionarul majoritar al RMGC, a depus o cerere de arbitraj, la Centrul Internaţional de Soluţionare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID) din Washington, împotriva Romaniei. Gabriel Resources vs. Statul Român este ”vedeta” litigiilor aflate în dispută la ICSID, din punct de vedere al mizei financiare. Iniţiatorul proiectului minier privat de la Roşia Montană cere până la 4 miliarde de dolari despăgubiri şi este susţinut în acest demers de un fond ”de acoperire” de pe Wall Street.
Procedura de arbitraj de la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington privind investiţia de la Roşia Montană a început în 12 august 2016. Gabriel Resources, iniţiatorul proiectului minier aurifer de la Roşia Montană, cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari statului român pentru blocarea proiectului, echivalentul a 2% din economia României.