FOTO VIDEO Momentele cheie ale Încoronării de la Alba Iulia din 15 octombrie 1922

0
0

Încoronarea de la Alba Iulia din 1922  fost o sărbătoare de neegalat, descrisă pitoresc de cronicile vremii şi imortalizată prin numeroase fotografii. A reunit reprezentanţi ai tuturor caselor regale din Europa.

Dimineaţa zileilei de duminică, 15 octombrie 1922, a fost una mohorâta la Alba Iulia. Ploua uşor, cu intermitenţe. Era ziua în care se încoronau Regii României Mari: Ferdinand şi Maria.

 „Ploaie! Aceasta a fost prima impresie – dar nu o ploaie tare, doar o stropitura pe fereastra mea, mici linii lungi si distantate ceea ce din feririce inseamna ca erau doar picaturi si la linia orizontului se ridica un soare palid. (…).' Regina s-a pregatit pentru ceremonie chiar în trenul regal“, scria Regina în „Însemnări zilnice“.

Regele şi Regina au ajuns în gara din Alba Iulia la ora 9.30,  cu trenul regal ce a avut ca punct de plecare gara Sinaia. Au coborât pe peron, însoţiţi de reginele Greciei şi Yugoslaviei, de principele moştenitor, principii Ileana şi Ni­co­lae. „Apoi... "(...) Am coborat in toaleta mea rosu-auriu, pe umeri cu o mantie de catifea purpurie, captusita cu albastru si argintiu, si pe cap cu un voal auriu strans bineinteles cu «marele» meu "Cordon' si "Steaua'. Arata destul de bine, dar fireste ca este simpla fata de celelalte printese si regine care aveau deja diademele pe cap. Toti aratau perfect si erau cu totii draguti, ceea ce se intampla rar. Cele doua fiice ale mele regine, fiecare in genul ei, era o placere sa le vezi. (...) Am fost foarte mandra de femeile din familia mea. (...)“, nota Regina în  „Însemnări zilnice“.

Mulţimea care i-a întâmpinat pe suverani a fost una aleasă: Ion I.C. Brătianu, preşedintele Con­siliului de Miniştri, pre­şe­din­ţii celor două Ca­me­re, guvernul ţării, o com­panie de onoa­­re şi 40 de dem­­ni­tari străini, toţi sosiţi în aceeaşi dimineaţă, la ora 8, cu un tren special.

Du­pă in­to­narea Im­nului Re­­gal, primarul oraşului Alba Iulia le-a oferit suveranilor pâine şi sare.

Ulterior, cortegiul regal, s-a îndreptat spre Ca­­tedrala Încoronării, ridicată  special pentru evenimentul din 15 octombrie 1922. A fost primul mare lăcaş de cult construit  după 1918 în Transilvania, provincie în care românii fuseseseră socotiţi, secole de-a rândul, o naţiune „illicită“.

Suveranii au ocupat în Catedrală cele două tro­nuri împă­ră­teşti, aşezate unul în faţa celui­lalt. În faţa suveranilor stăteau preşedinţii Senatului şi al Camerei.  Primul ţinea co­roana de oţel a lui Carol I, iar cel de al doilea co­roa­na de aur, în­crus­­tată cu pietre scumpe. Mantiile regale erau în „grija“ a doi generali.

Serviciul religios a fost celebrat de mitro­po­litul Ardealului, Nicolae Bă­lan, iar Miron Cristea a ofi­ciat Te Deum-ul, o slujbă specială ce se ţine la mari evenimente.  „Slujba a fost frumoasa, sobra, nu prealunga, corul excelent. Interiorul bisericii, desi nu este mare, este impozant si frescele sunt bune“, nota Regina Maria.

Într-o linişte desă­vârşită, Rege­le şi Regina s-au îndreptat către ieşirea din Catedrală. Alaiul format în spatele lor  a pornit în­cet, pe un covor roşu, spre bal­da­chi­nul anglo-saxon, ridicat dinaintea clopot­ni­ţei, sub care a avut loc Încoronarea. Istoria spune că, la Încoronare, în 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand a avut un gest autoritar: şi-a pus coroana pe cap singur. Gestul a fost pus de înalţii ierarhi şi pe influienţa tradiţiei occidentale, în special franceze. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm nici că Regele Ferdinand era catolic, aşa că poate nu era încântat să fie încoronat chiar de un ierarh ortodox. Iar la vremea respectivă, România nu avea încă o biserică ridicată la rangul de Patriarhie. În fruntea bisericii era doar un Mitropolit Primat.„Cred ca trebuie sa fi fost o frumoasa imagine, si sper ca Majestatea Sa si cu mine ne-am jucat bine rolul si am aratat cum am putut mai bine in vesmintele noastre coplesitoare. (...)“, concluziona Regina în ale sale „Însemnări zilnice“.

Ceremonia Încoronării s-a încheiat, în duminica de 15 octombrie 2014, la ora 11,30.

A urmat banchetul regal. Suveranii, Fa­milia Regală, Guvernul, diplomaţii străini şi 300 de in­vi­taţi au luat loc în jurul meselor amenajate în sala Uni­rii. În sala Tea­trului(n.r. actuala Casă de cultură a Studenţilor), era orga­ni­zat banchetul parla­mentarilor şi ziariştilor. Pe platoul din faţa Catedralei Încoronării a avut loc  ban­che­tul cel mare, la care au participat în jur de  20.000 de per­soane. Tot aici a avut loc şi parade militară. Suveranii au părăsit Cetatea din Alba Iulia la ora 17.30.

15 octombrie 2014

Miercuri, 15 octombrie 2014, la Alba Iulia vor fi organizate evenimente dedicate Zilei Încoronării. În oraşul în care s-au încoronat Ferdinand şi Maria, în urmă cu 92 de ani,va fi prezent Principele Radu al Romaniei şi ambasadori şi oficiali din: Cipru, Franţa, Slovenia, Polonia, Moldova, Bulgaria. În Catedrala Încoronării va avea loc un Te Deum, de la ora 17.00, urmat de o expoziţie în Sala Unirii. Filarmonica din Sibiu va susţine un concert simfonic în Casa de Cultură a Sindicatelor. Intrarea la spectacol este liberă şi se va face strict până la ora 18.30.

Construită în 9 luni

Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia în care s-au încoronat Regii României Mari a fost construită în timp record. Începută în 1921, a fost gata în nouă luni. Edificiul sfinţit în septembrie 1922,  avea un scop precis: „trebuia să fie locul Încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca regi ai tuturor românilor sau ai României reîntregite după Primul Război Mondial”. Decorul pictural,  ce poartă semnătura lui Costin Petrescu, respectă programul iconografic tradiţional ortodox, la care influenţele agresive sunt evidente. Printre artiştii care au lucrat, alături de maestrul Petrecu, a fost şi Traian Achim din Alba Iulia, fapt mai puţin cunoscut celor care-i trec pragul Catedralei.(Articol scris de NICU NEAG)

Legenda Julietei din Transilvania, mireasa bogată al cărei buchet s-a transformat în ziua nunţii în cruce de piatră

Povestea bombardierului american prăbuşit în 1944 în Munţii Cugirului

FOTO Grotele în care s-au ascuns „haiducii anticomunişti” pe Muntele Mare

Alba Iulia


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri