Emil Jurca participă la Ziua Naţională de când era copil

Profesorul Emil Jurca participă la Serbările Unirii de când se ştie.

Emil Jurca, fost profesor de istorie, este preşedintele Societăţii cultural patriotice „Avram Iancu“, filiala Alba Iulia. Participă la serbările dedicate Zilei Naţionale, de când se ştie. Acesta este convins că patriotismul la români încă mai există.

Profil:
Năcut: 22 august 1934, comuna Blăjeni, judeţul Hunedoara
Studii: Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca
Stare civilă: Căsătorit, un băiat, două nepoţele

Emil Jurca îşi aminteşte de serbările de ziua naţională de când era copil. „Particip de când mă ştiu. Tatăl meu care a trăit 102 ani a participat la Unirea din 1918“, a povestit Emil Jurca. Uşor trist totuşi, fostul profesor spune că ziua naţională nu mai are acel aspect patriotic de altă dată. „Acum la ziua naţională participă foarte mulţi politicieni care transformă aceste serbări în conflicte politice“, a completat Emil Jurca.

El este convins totuşi că patriotismul la români mai există. „Cine-şi iubeşte ţara şi limba este cel mai mare patriot. Românii sunt patrioţi, dar din păcate tineretului nu i se mai insufla aceste ideluri. Învăţământul nu mai e acelaşi din acest punct de vedere şi nu se pune accent pe patriotism“, a afirmat fostul profesor de istorie.

O viaţă de pedagog

La 75 de ani, Emil Jurcă se poate lăuda cu o activitate bogată în viaţa culturală a judeţului Alba, dar şi cu generaţii întregi de elevi pe care i-a format şi de care este mândru. A deprins pasiunea pentru istorie la rândul său de la profesorul lui. „Ne-a invăţat că noi, viitori dascăli, trebuie să le spunem copiilor la şcoală adevarata istorie a patriei, nu poveşti de politică. Ei trebuie să cunoască adevăratele date istorice aşa cum au fost ele“, a povestit Emil Jurca. Acesta îşi aminteşte că în urmă cu câţiva ani a apărut un manual de istorie în care nu se făcea referire la momente importante din istoria românilor „Nu s-a amintit nimic de răscoala din 1907, nu s-a spus o vorbă despre Bobâlna sau Gheorghe Doja, nu a existat răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan“, a spus indignat fostul profesor.

Emil Jurca a fost, de-a lungul timpului, director adjunct al şcolii pedagogice din Abrud, director al liceului din Câmpeni şi inspector şcolar timp de 20 ani. Din meseria sa a învăţat să se dedice tinerilor şi a avut ocazia să observe şi felul în care societatea, în special generaţiile se schimbă, iar istoria este oarecum uitată. „Este discrepanţă în felul în care se învaţă astăzi şi cum se învăţa mai demult. Copiii la şcoală nu mai citesc romane sau cărţi istorie, copiază de pe internet şi fac referate. E trist“, a completat Emil Jurca.

Eroi „Eternizaţi în monumente“

Fostul profesor s-a implicat în viaţa comunităţii şi a luat parte la multe evenimente importante de-a lungul vieţii. A organizat multe excursii prin ţară cu elevii prezentându-le cele mai importante locuri istorice ale României. A tipărit ghidul documentar-turistic al judeţului Alba în care s-a scos în evidenţă locurile istorice importante din judeţ şi frumuseţile naturii. A tipărit şi un album color, numit „Eternizaţi în monumente“, în care a cuprins toate monumentele, troiţele şi busturile de pe teritoriul României dedicate lui Horea, Cloşca şi Crişan şi lui Avram Iancu.

De ce v-a marcat viaţa personalitatea lui Avram Iancu?
E.J.: „Societatea Avram Iancu a luat fiinţă acum 17 ani din iniţiativa unui profesor din Cluj, originar din Sohodol. S-a numit aşa pentru că idealulrile lui Avram Iancu erau unele dintre cele mai credibile din istoria României. A fost acea mare personalitate din istoria ţării care a spus că unicul lui ţel este să-şi vadă ţara fericită. Ori astăzi - şi poate nici mai demult - nimeni nu a avut această iniţiativă, toţi vor să se vadă fericiţi doar pe ei înşişi. De asmenea a fost a fost cel care a participat de 2 ori pe Câmpia Libertăţii alături de moţi unde a strigat «Vrem să ne unim cu ţara!» Deci a fost unul dintre idolii unirii românilor. Tot el a fost cel care si-a donat toată averea statului pentru a se face o facultate de drept“.

Ce-i place: „Îmi place să respect o vorbă din strămoşi care spune să nu faci rău la nimeni, numai bine, că dacă faci cuiva rău, acesta se va abate asuptra ta. De asemenea îmi place să îmi respect vecinii pentru că tot o vorbă spune că dacă ţi se întâmplă ceva rău, primii oameni care te vor ajuta sunt cei de lângă tine, adică vecinii.“
 
Ce nu-i place: „Nu îmi place că românii nu sunt suficient de uniţi şi uneori chiar de patrioţi. Conducătorii ar trebui să lase deoparte problemele politice şi să se ocupe de problemele economice ale ţării. Certurile politice distrug ţara. Un conducător de ţară şi un prim ministru reprezită tatăl şi mama într-o familie. Certurile trebuie să rămână între ei şi nu în faţa copiilor, adică al poporului“.