Video Cum arată mormântul lui Ioan de Hunedoara. Maghiarii l-au împodobit cu jerbe în culorile drapelului Ungariei
0Maghiarii au adus numeroase coroane la mormântul lui Ioan de Hunedoara, aflat în catedrala medievală din Alba Iulia, iar culorile drapelului național al Ungariei împodobesc locul din jurul sarcofagului său. În acest timp, puțini români și-au arătat prețuirea pentru eroul medieval.
Turiștii care vizitează Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia (video) găsesc aici mormintele și pietrele funerare ale mai multor personalități importante din istoria românilor, principi ai Transilvaniei medievale și mebri ai faimoasei familii a Corvinilor.
„Catedrala adăpostește monumente funerare din epoca goticului, renaşterii şi barocului. Printre cei înmormântați în catedrală amintim pe Iancu de Hunedoara (†1456), Ioan Miles (†1442) - frate său, Ladislau (†1456) - fiul cel mare, regina Isabella (†1559) și Principele Ioan Sigismund(†1571), principii Andrei Bathory (capul †1599), Ștefan Bocskai (†1609), Gabriel Bethlen (†1629), Gheorghe Rákóczi I (†1648), cardinalul Gheorghe Martinuzzi (†1551), primul arhitect al cetății bastionare Alba Carolina Giovanni Morando Visconti (†1717)”, informează Primăria Alba Iulia.
Mormântul lui Ioan de Hunedoara, împodobit de maghiari
Cel mai vizitat mormânt din catedrala veche de peste un mileniu este al lui Ioan de Hunedoara.
Pe piatra sa funerară, vandalizată de-a lungul timpului, după ce și mormântul său a fost jefuit în trecut, stă scris „S-a stins lumina lumii”. Sarcofagul de marmură al fostului mare general de oști este înconjurat de coroane și jerbe funerare, însă cele mai multe dintre ele au însemnele drapelului Ungariei. Doar câteva jerbe au fost împodobite cu tricolorul României.
Deși cei mai mulți istorici români consideră că Ioan de Hunedoara este român, imaginea peretului din spatele pietrei funerare și a sarcofagului împodobite cu steaguri ale Ungariei stârnește uimirea unora dintre oaspeții catedralei. Până în 2018, aproape în fiecare an, jurnaliștii remarcau că nici măcar în zilele în care Ioan de Hunedoara era comemorat, românii nu aduceau buchete de flori sau coroane la mormântul lui, în schimb mormântul său era împodobit cu coroanele depuse de membrii ai comunității maghiare.
Situația s-a mai schimbat de câțiva ani, când anual, în jurul datei de 11 august, oficialitățile și unii localnici din Hunedoara vin la Alba Iulia pentru a-l omagia pe Ioan de Hunedoara, la mormântul său din catedrala medievală.
„Ediţia din acest an a proiectului Pe urmele lui Ioan de Hunedoara a avut ca punct final, ca de obicei, Catedrala "Sfântul Mihail" din Alba Iulia. După excursia tematică din perioada 8 – 10 august, la Belgrad, grupul de liceeni din Hunedoara a mai făcut o deplasare pentru a depune jerbe şi la mormântul lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, după ce a făcut acelaşi lucru, zilele trecute, la monumentul dedicat marelui conducător aflat în cetatea medievală a Belgradului, respectiv la statuia acestuia de la Zemun. Seria manifestărilor organizate în memoria lui Ioan (Iancu) de Hunedoara se încheie cu o ceremonie de comemorare la statuia sa din Hunedoara”, informa Muzeul Castelului Corvinilor, după cea mai recentă acțiune de comemorare a lui Ioan de Hunedoara, organizată în 2024.
Ioan de Hunedoara, personalitate emblematică în Evul Mediu
Ioan de Hunedoara (d. 1456), cunoscut şi ca Iancu de Hunedoara, a condus Transilvania la mijlocul secolului XV şi a fost, de asemenea, guvernator al Ungariei. Este considerat un erou medieval atât al românilor și maghiarilor, dar și al popoarelor din Balcani.
Ioan de Hunedoara a fost tatăl regelui Matia Corvin al Ungariei şi s-a remarcat printr-o carieră militară strălucită. A condus armatele care au apărat Europa de invaziile otomane, iar în vara anului 1456 a reușit să alunge oştirile sultanului Mehmet II Cuceritorul de la porţile cetăţii Belgradului.
Ioan de Hunedoara a fost nu doar personaj istoric important în Europa secolului al XV-lea, dar și un erou al legendelor vremii. A fost supranumit „Atletul lui Hristos” (supranumele i-a fost atribuit de Papa Calixt al III-lea, pentru apărarea lumii creștine în fața invaziilor otomane).
O legendă creată de cărturarii epocii sale și ilustrată chiar și în frescele păstrate din secolul al XV-lea la Castelul Corvinilor spune că Ioan de Hunedoara a fost fiul regelui Sigismund al Ungariei.
Sigismund de Luxemburg, aflat în trecere prin Transilvania, s-ar fi îndrăgostit de o româncă din părţile Hunedoarei, căreia, la despărţire, i-a dăruit un inel, ca semn de recunoaştere pentru copilul cel avea să se nască din dragostea lor şi pe care mama trebuia să-l trimită, când va fi mare, la curtea regală. Acest copil ar fi fost Ioan de Hunedoara.
Atunci când a crescut, Ioan de Hunedoara a fost adus de părinții săi la curtea regală, însă pe drum, un corb a furat inelul pe care tânărul îl avea asupra lui. Voicu, tatăl lui Ioan, a săgetat pasărea și a recuperat bunul de preț. Astfel blazonul nobiliar al Huniazilor (numiți și Corvini) a fost ales un corb cu inel în cioc. Legenda este, însă, contestată, de istoric ca fiind adevărată.
Cum a murit Ioan de Hunedoara
În 11 august 1456, la doar trei săptămâni după victoria strălucită asupra otomanilor de la Belgrad, Ioan de Hunedoara a murit, răpus de ciumă, potrivit unor istorici, în tabăra militară din apropierea cetății medievale Belgrad. Unii cronicari turci au susţinut că ar fi murit atins de o săgeată trasă de un turc, în timpul fugii acestuia din calea armatei creştine.
Nu se cunoaşte cu exactitate vârsta pe care Ioan de Hunedoara o avea la moartea sa. Cel mai timpuriu document care certifică prezenţa familiei Huniazilor pe scena istoriei este actul de danie din 18 octombrie 1409 prin care regele Sigismund de Luxemburg dăruieşte acestuia domeniul Hunedoarei. Iancu s-ar fi născut în anul 1407, potrivit unor istorici, însă alţi cercetători au datat naşterea sa cel târziu în anul 1387. Aşadar, ar fi putut avea 49 de ani la moartea sa ori chiar aproape 70 de ani. Voievodul a fost înmormântat la Alba Iulia, în Catedrala Sf. Mihail, iar pe piatra sa funerară stă înscris „s-a stins lumina lumii”.
Fiul cel mare, înmormântat lângă Ioan de Hunedoara
În capela Castelului Corvinilor se află o copie a sarcofagului lui Ioan de Hunedoara. Tot aici a fost descoperită și cripta subterană unde acesta urma să fie înmormântat, însă în urma prestigiului pe care l-a câștigat în timpul vieții, locul său de veci a fost mutat în Catedrala din Alba Iulia.
Ioan de Hunedoara a avut un frate mai mic, pe nume Ioan (Ivaşcu) Huniad (1409 - 1441) despre care s-au păstrat mai puţine informaţii istorice. Potrivit unor istorici, Ivaşcu a fost ucis într-una din lupte în jurul anului 1441. A fost înmormântat în Alba Iulia, lângă locul de veci al lui Ioan de Hunedoara, cel care l-a numit cel mai viteaz dintre viteji, recunoscându-i astfel meritele în războaie.
Tot aici se află și mormântul lui Ladislau Hunaide (1433 - 1457), fiul cel mare al voievodului Ioan de Hunedoara, fost comandant de oşti şi petru o scurtă perioadă ban al Croaţiei şi Dalmaţiei. Potrivit istoricilor, încă de la o vârstă fragedă Ladislau Hunaide şi-a urmat tatăl în numeroasele campanii ale acestuia împotriva Imperiului otoman. A murit în urma unui complot, ucis la ordinul regelui Ungariei, Ladislau Postumul, decapitat la 16 martie 1457.
Matia Corvin (1443 - 1490), fiul cel mic al lui Ioan de Hunedoara, a devenit rege al Ungariei la vârsta de 15 ani şi a condus ţara între 1458 şi 1490. A fost una dintre marile personalităţi din istoria Transilvaniei şi a Europei. A domnit 32 de ani şi a rămas în istorie drept unul dintre cei mai importanţi conducători ai Ungariei, ţară care includea atunci şi Transilvania. În vremea domniei sale, Ungaria a cunoscut cea mai vastă întindere din istoria sa.
Regele Matia Corvin ar fi murit de saturnism, o intoxicaţie cronică de plumb, înainte să ajungă la vârsta de 50 de ani. Mormântul său se află în osuariumul din Székesfehérvár, alături de osemintele altor 15 regi ai Ungariei medievale. După ce mormintele au fost mai întâi jefuite de turcii care au ocupat oraşul şi apoi de armata imperială, osemintele fiind așezate într-un loc comun, nu este posibil să se determine care os aparţinea cărui rege.
Catedrala medievală din Alba Iulia, veche de un mileniu
Catedrala Sf Mihail din Alba Iulia este, potrivit istoricilor, cel mai valoros monument de arhitectură din Transilvania, marcând apogeul romanicului târziu, fiind un exemplu de seamă al acestuia din Europa răsăriteană. Arhitectura ei nu a fost niciodată imitată, doar câteva amănunte formale au fost copiate uneori, informează Primăria Alba Iulia.
Potrivit istoricilor, începutul construcției trebuie plasat cândva în secolul al XI-lea și se prezenta ca și o bazilică cu trei nave și absidă semicirculară la est. Această primă fază se sfârșește odată cu atacul mongolilor în 1241, când catedrala și cetatea sunt distruse. După 1246, când cetatea încetează de a mai fi regală și este donată bisericii catolice, transformându-se într-o cetate episcopală, începe reconstrucția catedralei. În secolele următoare, catedrala a trecut prin mai multe transformări, primind elemente de arhitectură romanice și gotice. Și Iancu de Hunedoara a contribuit la restaurarea edificiului, construind etajele superioare ale turnului de sud-vest.
„Între 1601 și 1603 catedrala este jefuită în mai multe rânduri, iar turnul din partea de sud-vest este incendiat. Principele Gabriel Bethlen reface turnul și ridică ultimul etaj cu cornișa renascentistă”, arată Primăria Alba Iulia.
După 1715, odată cu consolidarea stăpânirii austriece în Transilvania, catedrala trece în administrarea bisericii romano-catolice, apar elementele baroce și se construiește sacristia (1728). Lăcașul de cult este înzestrat cu o orgă din 1877 având 2209 tuburi, funcțională și astăzi.
Se încarcă comentariile...
