Vizele SUA, eliminate în curând. Rectorul UBB: „Să nu stricăm imaginea României, cum am făcut în UE, din cauza criminalității”

Odată cu eliminarea vizelor de SUA, proces aflat pe ultima sută de metri, România ar trebuie să exporte în SUA specialiști serioși, pe modelul „instalatorului polonez”, și să controleze criminalitatea, pentru a nu repeta greșeala făcută în UE, susține Daniel David, rectorul UBB.

Eliminarea vizelor pentru SUA este pe ultima sută de metri. FOTO: Mediafax

România este pe ultima sută de metri în ceea ce privește eliminarea vizelor pentru Statele Unite, conform ambasadorului României în Statele Unite ale Americii (SUA), Dan-Andrei Muraru.

„Suntem pe ultima sută de metri, adică până la sfârşitul anului fiscal american, care se termină la 1 octombrie anul acesta, suntem convinşi că va fi îndeplinit criteriul de a fi sub 3% rată de respingere din toate aplicaţiile cetăţenilor români pentru vize în SUA”, a susținut ambasadorul.

Anul trecut fiscal, care s-a încheiat la 1 octombrie 2023, am fost la o rată de respingere de peste 8%, dar anul acesta putem să fim anul acesta sub 3%, a detaliat pentru Agerpres, Muraru.

Guvernul a lansat, în iulie, campania „Calificăm România în Programul Visa Waiver”, prin care încearcă obținerea unei rate de respingere a vizelor de sub 3% - criteriu tehnic care trebuie îndeplinit. În universități și alte instituții s-au trimis adrese în care se face apel la cadrele didactice să-și reînnoiască vizele de SUA sau să aplice pentru vize.

Academia Română și Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), în parteneriat cu Smithsonian Institution, cel mai mare complex muzeal și de cercetare din lume, au organizat, în luna iulie, evenimentul „Romania at the Smithsonian Folklife Festival 25th Anniversary Celebration – 1999-2024”. UBB este universitatea românească cu cel mai mare număr de alumni în SUA și universitatea românească cu cele mai consistente conexiuni americane exprimate în parteneriate, programe și proiecte academice.

Vizele SUA eliminate în curând

Scopul demersului a fost marcarea a 25 de ani de la un eveniment care a avut drept scop să schimbe imaginea României în Statele Unite. „În 1999, România era angajată pe drumul spre NATO. Suportul american era necesar și fundamental. Dar România nu era o țară bine cunoscută atunci în SUA. Așa cum ne amintim din acea perioadă, în SUA România era văzută ca o țară fostă comunistă („a lui Ceaușescu”), săracă, cu probleme legate de SIDA și copii instituționalizați. Lucrurile mai pozitive erau cele legate de asocierea cu Nadia (Comăneci) și poate, turistic, legătura cu Dracula”, susține Daniel David.

Smithsonian a dedicat României ediția din 1999 a Smithsonian Folklife Festival, eveniment prin care celebrează tradițiile culturale ale diverselor țări ale lumii. A fost o foarte bună ocazie prin care România a putut să se facă cunoscută americanilor cu bogăția ei culturală .

Mobilizare foarte mare din partea autorităților statului român – începând cu președintele din acea vreme, Emil Constantinescu – și a Fundația Culturală Română, prin academicianul Augustin Buzura, a avut efecte remarcabile: evenimentul a atras peste 1.000.000 de vizitatori iar, prin canalele mass-media americane, România a fost expusă adecvat și cunoscută de peste 40.000.000 de americani.

„După 25 de ani, credem că România se află într-un moment similar. Ne găsim în faza finală a ridicării vizelor pentru SUA, iar România trebuie să fie bine pregătită pentru acest lucru, SUA înțelegând, la rândul său, planurile noastre de țară”, a susținut Daniel David.

Rectorul UBB: „să nu stricăm imaginea României, cum am făcut în UE din cauza criminalității”

Între 1998 și 2004, David a pendulat între SUA și România și după acel moment, anual, 2-3 luni se deplasează în SUA pentru diferite colaborări academice și de cercetare.

El a observat că după intrarea în NATO imaginea României s-a schimbat major și țara a început să fie cunoscută în SUA tot mai mult din punct de vedere cultural-educațional, prin intermediul cercetătorilor, cadrelor didactice, a medicilor, a studenților de top care au activat aici. „Am început să generăm o imagine foarte bună, da, pe o latură culturală, educațională și este că imaginea care domină acum”, a precizat Daniel David pentru „Adevărul”.

Ridicarea vizelor va duce inevitabil la adăugarea unei alte componente de referință, pe lângă cea cultural-educațională, anume cea social-economică. În cadrul evenimentului organizat cu Smithsonian, au fost purtat discuții cu privire la acest subiect.

„Noi am încercat și încercăm să pregătim, ca să spun așa, autoritățile noastre pentru a asigura o imagine pozitivă a României acolo, adică să evităm greșelile pe care le-am făcut în Uniunea Europeană”, a precizat rectorul.

Pe de o parte, componenta cultural-educațională trebuie să fie întărită. „În discuțiile pe care l-am avut în cadrul evenimentelor, lucrurile arată destul de bine. Conducerea Institutului Cultural Român este conștientă de acest lucru. Ministerul Educației știe ce are de făcut, are deja legături cu Smithsonian. Ministerul Cercetării știe ce are de făcut, are deja parteneriate importante. Deci lucrurile din punct de vedere cultural-educațional cred că vor funcționa bine, se vor chiar dezvolta și trebuie să le dezvoltăm ca să păstrăm profilul acesta”, a precizat rectorul.

Să mergem pe modelul instalatorului polonez, nu al infractorului român

Provocarea va fi însă pe zona social-economică.

„Pe zona social-economică trebuie să ne asigurăm că ducem și că ne vom exprima acolo prin, ca să spun așa, specialiști, adică ocupații mai sofisticate, dar și cea de meseriași de, nu știu, instalatori, de oameni care au niște ocupații foarte importante pentru societate. În UE am învățat lucrul acesta asta mai târziu, când țări precum Franța, Italia ne-au solicitat parteneriate cu Ministerul de Interne și au început să colaboreze în acțiuni împotriva criminalității românești în acele zone”, a susținut David.

În America ar fi bine, crede el, să acționăm din timp pentru ca imaginea României să nu aibă de suferit.

„În America n-ar trebui să redescoperim acel lucru și ar trebui să utilizăm experiența noastră împotriva criminalității românești în zona europeană, pentru a nu ajunge la fenomenul respectiv în zona americană. Este păcat, repet, de imaginea României și a românilor în SUA, care acum este foarte bine exprimată pe dimensiunea cultural-educațională. Dacă ducem și o dimensiune social-economică, aceasta ar trebui să se concentreze pe specialiști și meseriași serioși cum era modelul din Marea Britanie al instalatorului polonez. De ce n-ar fi instalatorul român un exemplu bun în SUA?”, detaliază David.

Concluzia rectorului UBB este că ar trebui să învățăm din lucrurile bune pe care le-am făcut în Uniunea Europeană, iar lucrurile mai puțin bune să le controlăm.