Vânătorul de asteroizi

Rusty Schweickart, participant la misiunea spaţială Apollo 9, are un nou ţel: să salveze Terra de un impact devastator. Acum are 71 de ani, şapte copii şi 11 nepoţi şi povesteşte cu mare

Rusty Schweickart, participant la misiunea spaţială Apollo 9, are un nou ţel: să salveze Terra de un impact devastator.

Acum are 71 de ani, şapte copii şi 11 nepoţi şi povesteşte cu mare bucurie despre experienţele şi misiunile sale din afara atmosferei terestre. De ani întregi, americanul Rusty Schweickart avertizează comunitatea ştiinţifică internaţională despre riscul de coliziune a unor asteroizi cu suprafaţa terestră. Şi, pentru că atenţionările sale nu au găsit un prea mare ecou, încearcă să pună la punct diverse soluţii pentru evitarea unui impact nimicitor.

Rusty Schweickart este convins că, în cazul unei ciocniri între Terra şi un asteroid, urmările ar fi catastrofale, suprafaţe întinse urmând a fi distruse, iar milioane de oameni şi-ar pierde viaţa. În 2001, fostul astronaut american a pus bazele fundaţiei B612 (de la numele asteroidului descris în Micul Prinţ al lui Antoine de Saint-Exupery), a cărei principală misiune este, după cum susţine fondatorul, punerea în gardă a mediului ştiinţific internaţional în legătură cu pericolul ciocnirii Pământului cu un asteroid.

Schweickart este de părere că acest pericol este cât se poate de real şi că un asemenea impact ar putea avea loc mai devreme decât s-ar aştepta oricine. În consecinţă, fundaţia B612 presează agenţiile spaţiale să localizeze poziţia exactă a tuturor corpurilor care gravitează în jurul Terrei şi să alcătuiască o bază de date completă referitoare la acest subiect.

Astronomul american a mai încercat să afle, prin intermediul unor studii de specialitate finanţate de fundaţia sa, care sunt probabilităţile fiecărui corp circumterestru în parte de a se lovi, la un moment dat, de suprafaţa Pământului.

NASA, arătată cu degetul

"Este ceva care nu mă lasă să dorm noaptea", spune Schweickart, "nu pentru că mă tem foarte tare pentru viitorul Terrei, ci pentru că studiez încontinuu şi caut soluţii pentru evitarea unei catastrofe". La apelurile sale lansate de-a lungul anilor, au răspuns mai multe laboratoare şi agenţii spaţiale, care au oferit date legate de existenţa corpurilor celeste ce gravitează în jurul Terrei.

NASA, însă, a păstrat o tăcere despre care Schweickart a spus că este "semnul unei indiferenţe prost mascate". Interesul lui pentru asteroizi (pe care îi consideră obiecte de studiu prea puţin analizate până în prezent) s-a manifestat după misiunea Apollo 9, lansată în martie 1969, când el a început să studieze biologia spaţială, ştiinţa care se ocupă de originea şi formele de viaţă din univers.

Dinozaurii, victimele asteroizilor

"Mult discutata dispariţie a dinozaurilor de pe suprafaţa Terrei, survenită acum 65 de milioane de ani, este un exemplu concludent al impactului devastator al asteroizilor asupra solului terestru", susţine fostul astronaut. Evoluţia speciilor de animale şi plante de pe Terra evidenţiază episoade determinante ale influenţei pe care asteroizii au avut-o asupra schimbărilor petrecute pe planeta noastră, spune Schweickart.

El este unul dintre primii oameni de ştiinţă care, în 2004, a dat alarma în privinţa asteroidului 9942 Apophis, despre care se spune că ar urma să lovească Terra în anul 2029 sau cel mai târziu în 2036. Deşi comunitatea ştiinţifică internaţională continuă să ia în calcul ipoteza îndepărtării acestuia de Pământ, cu ajutorul unor navete spaţiale (ultima propunere în acest sens aparţinând britanicilor) răspunsul NASA referitor la această problemă este irelevant, mai susţine Schweickart, care a acuzat agenţia americană de "imobilism".

"Asteroidul Apophis este o mare ocazie pentru a înţelege la ce fel de pericole suntem expuşi şi pentru a ne convinge că aceste pericole sunt reale", este de părere fostul astronaut. Unul dintre argumentele aduse în acest sens îl constituie bursa de 50.000 de dolari oferită de Planetary Society (prestigioasa organizaţie americană non-guvernamentală care propune şi finanţează proiecte legate de explorarea spaţială) pentru cel mai bun plan de prevenire a impactului cu asteroidul.

Un program numit Don Quijote

Încă din 2005, Congresul american a cerut NASA să alcătuiască, până în anul 2015, o listă a corpurilor cereşti cu un diametru de cel puţin 100 de metri aflate în apropiere de orbita terestră. Deşi legea a fost promulgată de preşedintele Bush, agenţia spaţială nu a făcut mare lucru în acest sens, este de părere fostul astronaut. Astfel, prin intermediul fundaţiei sale, s-a adresat Agenţiei Spaţiale Europene, care are un program numit "Don Quijote", ce vizează evitarea unui eventual impact dintre un asteroid şi suprafaţa terestră.

Programul presupune folosirea a două navete spaţiele: "Sancho", ce ar urma să se "aşeze" în apropierea corpului ceresc şi să-l fotografieze, transmiţând toate datele pe Pământ. A doua, "Hidalgo", ar urma să lovească asteroidul (cu scopul de a-l fragmenta şi îndepărta în acelaşi timp), în funcţie de informaţiile transmise de "Sancho". Deocamdată, concretizarea programului "Don Quijote" a fost întreruptă, dar Schweickart este optimist, fiind de părere că, prin intermediul unor finanţări corespunzătoare, cele două navete vor putea fi realizate până cel târziu în 2015.

>> Nu mă tem foarte tare pentru viitorul Terrei. Dar caut soluţii pentru evitarea unei catastrofe.
Russell Schweickart,
fost astronaut american

Schweickart, un bunic fericit cu 11 nepoţi

Căsătorit cu Nancy Ramsey, fostul astronaut are nu mai puţin de şapte copii şi 11 nepoţi. La cei 71 de ani, Russell (Rusty) Schweickart este pasionat (în afară de spaţiu) de excursiile la munte, de golf şi de mersul pe bicicletă. După fundaţia B612, el a mai pus bazele şi a fost preşedinte al "Association of Space Explorers" (ASE), organizaţia internaţională a astronauţilor şi cosmonauţilor profesionişti, care numără peste 300 de membri din 29 de ţări.

Prima carte a asociaţiei, "The Home Planet", cu o prefaţă scrisă de Schweickart, a devenit un best seller, fiind publicată simultan în 10 ţări, în toamna lui 1998. Fostul astronaut a fost premiat de NASA cu "Distinguished Service Medal, în 1969, pentru misiunea Apollo 9, în cadrul căreia a pilotat modulul lunar, petrecând peste 241 de ore în spaţiu. Şi tot în '69, a primit premiul Emmy, pentru că a transmis, prin intermediul televiziunii, primele imagini live din spaţiu.