UNHCR: Record de persoane forţate să îşi părăsească locuinţele

Foto: Arhivă

Strămutarea la nivel mondial atinge o nouă cifră record, confirmând tendinţa crescătoare care durează de un deceniu, potrivit datelor UNHCR, Agenţia ONU pentru refugiaţi.

Numărul persoanelor forţate să îşi părăsească locuinţele a crescut în fiecare an pe parcursul ultimului deceniu şi se situează la cel mai înalt nivel de la începutul înregistrărilor statistice, o tendinţă poate fi inversată doar printr-un nou impuls concertat în direcţia instaurării păcii, a declarat joi UNHCR, Agenţia ONU pentru refugiaţi.

Până la sfârşitul anului 2021, numărul persoanele strămutate din cauza războiului, a violenţei, a persecuţiilor şi a abuzurilor privind drepturie omului a ajuns la 89,3 milioane, cu 8% mai mult decât în anul precedent şi cu mult peste dublul cifrei de acum 10 ani, potrivit Raportului Anual al UNHCR privind Tendinţele Globale.

De atunci, invazia rusă din Ucraina - care a provocat cea mai rapidă şi una dintre cele mai mari crize de strămutare forţată de la cel de-al Doilea Război Mondial şi până în prezent - şi alte situaţii de urgenţă, din Africa până în Afganistan şi nu numai, au împins cifra peste pragul dramatic de 100 de milioane.

În pofida unor semne de progres, viteza şi amploarea strămutărilor forţate depăşesc soluţiile pentru refugiaţi.

"În fiecare an al ultimului deceniu, cifrele au crescut", a declarat Înaltul Reprezentant al Naţiunilor Unite pentru refugiaţi, Filippo Grandi. "Fie comunitatea internaţională acţionează împreună pentru a lua măsuri de abordare a acestei tragedii umană, pentru a rezolva conflictele şi pentru a găsi soluţii durabile, fie această tendinţă teribilă va continua."

Anul trecut s-a remarcat prin numărul de conflicte care au escaladat şi de conflicte noi care au izbucnit; 23 de ţări, cu o populaţie totală de 850 de milioane de locuitori, s-au confruntat cu conflicte de intensitate medie sau ridicată, potrivit Băncii Mondiale.

Între timp, penuria de alimente, inflaţia şi criza climatică se adaugă la greutăţile oamenilor, punând presiune pe răspunsul umanitar exact în timp ce perspectivele de finanţare în multe situaţii par sumbre.

Numărul de refugiaţi a crescut în 2021 la 27,1 milioane. Sosirile au urcat în Uganda, Ciad şi Sudan, printre altele. Cei mai mulţi refugiaţi au fost, din nou, găzduiţi de ţările vecine, cu resurse puţine. Numărul solicitanţilor de azil a ajuns la 4,6 milioane, în creştere cu 11 procente.

Anul trecut s-a înregistrat, de asemenea, a 15-a creştere anuală consecutivă a numărului de persoane strămutate în interiorul ţării lor aflate în conflict, ajungând la 53,2 milioane de persoane. Această creştere a fost determinată de creşterea violenţei sau a conflictului în unele locuri, de exemplu Myanmar. Conflictul din Tigray, în Etiopia, şi din alte regiuni a determinat milioane de persoane să se refugieze în interiorul ţării. Insurgenţele din Sahel au determinat noi strămutări interne, în special în Burkina Faso şi Ciad.

În România, numărul solicitanţilor de azil a atins un nou record, între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2021 fiind înregistrate 9.813 noi cereri, reprezentând o creştere de 17% comparativ cu numărul cererilor în 2020 (6.158). Peste două treimi din solicitanţii de azil sosiţi în 2021 provin din Afganistan (55%) şi Siria (16%), conform statisticilor provenite de la Inspectoratul General pentru Imigrări.   Pe parcursul anului trecut, 1.186 persoane au primit protecţie internaţională în ţara noastră. La finele anului 2021, România găzduia 4.203 refugiaţi în timp ce numărul total al refugiaţilor care au primit protecţie în România între 1991 şi 2021 a ajuns la 11.100. Din 2010 şi pînă în prezent, România- în calitate de relocare-, a primit peste 300 refugiaţi care au început o nouă viaţa aici.

Tendinţe de Azil  în România în 2021

Viteza şi volumul de strămutări continuă să depăşească disponibilitatea soluţiilor pentru cei strămutaţi - cum ar fi repatrierea, reinstalarea(relocarea) sau integrarea locală. Cu toate acestea, Raportul Tendinţe Globale conţine, de asemenea, licăriri de speranţă. Numărul de reveniri ale refugiaţilor şi ale persoanelor strămutate intern a crescut în 2021, ajungând la nivelurile de dinainte de COVID-19, iar repatrierile voluntare au crescut cu 71 la sută la sută, deşi cifrele au rămas modeste.

"În timp ce suntem martorii unor noi şi cumplite situaţii de urgenţa privind refugiaţi, în timp ce situaţiile existente se reaprind sau au rămase nerezolvate, există şi exemple de ţări şi comunităţi care lucrează împreună, căutând soluţii pentru persoanele strămutate", a adăugat Grandi. "Acest lucru se întâmplă în anumite locuri -de exemplu, cooperarea regională pentru repatrierea ivorienilor - dar aceste decizii importante trebuie să fie reproduse sau extinse şi în alte părţi."

Şi, deşi numărul estimat al apatrizilor a crescut uşor în 2021, aproximativ 81.200 de persoane au dobândit cetăţenia sau au primit confirmarea acesteia- reprezentând cea mai mare reducere a numărului de apatrizi de la începutul campaniei IBelong a UNHCR în 2014.