Unde ducem medicamentele expirate. Spitalele s-au pregătit, informația s-a pierdut pe drum. „N-am colectat nimic până acum”
0Sunt câteva luni de când spitalele sunt obligate să amenajeze centre de colectare în care populația să poată aduce medicamente expirate sau nefolosite. Centrele există, informația în schimb pare că nu a ajuns la populație.
Obligația de a amenaja astfel de centre revine, ca urmare a modificării Legii nr. 95/2006, spitalelor, publice și private, costurile fiind decontate prin transfer de la bugetul de stat. Anterior, populația avea posibilitatea să ducă medicamentele expirate la farmacie, însă nu toate farmaciile puneau la dispoziție un astfel de serviciu. Legea s-a modificat din nou în toamna anului trecut (cân a apărut Legea Nr. 269/ 2023), iar în luna aprilie anul curent au fost trimise către spitale, printr-o instrucțiune, și norme de aplicare. Spitalele s-au conformat treptat, cert este că la această dată cele mai multe pun la dispoziția populației containere speciale pentru colectarea medicamentelor. Comunicarea a rămas în schimb o problemă, termenul legal până la care producătorii de medicamente sunt obligați să inscripționeze pe ambalaj informația conform căreia medicamentele nefolosite se predau spitalelor fiind anul 2028. Multe spitale au informații pe site-ul oficial despre funcționarea acestor centre, altele au neglijat să le transmită folosind și acest mediu. Cert este că puțini cetățeni știu unde este situat, în zona în care locuiesc, centrul de colectare a medicamentelor expirate.
Program diferit în funcție de spital
Spitalele se achită diferit de obligația de a le pune cetățenilor la dispoziție centre de colectare a medicamentelor. Cum nici legea și nici instrucțiunea transmisă de Ministerul Sănătății nu stabilește un program fix, fiecare unitate sanitară și-a adaptat programul în funcție de cum a organizat centrul. Sunt spitale care permit accesul la centrul de colectare în orice moment al zilei, în timp ce altele asigură aceste centre cu personal specializat care este disponibil pentru perioade limitate.
Conform 360medical.ro, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad a pus la dispoziţia populației un punct de colectare deschis în fiecare zi de miercuri, între orele 9.00 şi 11.00. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” București are un centru deschis de asemenea în fiecare zi de miercuri, în intervalul orar 12.00 – 13.00. La Spitalul Băneasa din cadrul rețelei private Regina Maria funcționează un centru deschis două zile pe săptămână, marți și vineri, între 10,00 și 12,00. În Tulcea, la Spitalul Județean de Urgență Tulcea centrul funcționează de luni până joi, între 10,00 și 12,00, mai scrie 360medical.ro. AICI puteți găsi informații despre programul altor centre de colectare organizate la spitale.
În județul Olt, deși toate spitalele publice au deschis astfel de centre de colectare, într-un singur centru s-au și colectat efectiv medicamente expirate sau nefolosite. Este vorba de centrul de la Spitalul Județean de Urgență Slatina, deschis trei zile pe săptămână (luni, miercuri și vineri), câte două ore, în intervalul 13,00 – 15,00.
Conform datelor puse la dispoziție de către DSP Olt, de la deschiderea centrului, în 17 iunie 2024, și până în prezent s-au colectat 6,8 kilograme. Celelalte spitale, din Balș, Schitu și Corabia (pentru Spitalul Municipal Caracal DSP Olt nu a avut date disponibile), nu au colectat însă deloc, pentru că nu a existat adresabilitate.
„Avem recipient separat pentru fiecare tip de deșeuri. La centrul nostru de colectare a deșeurilor este același personal care colectează deșeurile de pe secții. (...) În afara programului de lucru afișat, aceste recipiente sunt închise. Operatorul vine de două ori pe zi și ridică deșeurile medicale, se cântăresc, se predau pe proces-verbal pe tipuri de deșeuri. (...) Avem program limitat la acest centru și în afara programului se închid în siguranță, nu pot fi lăsate nesupravegheate. Sunt deșeuri menite colectării selective și distrugerii”, a precizat managerul Spitalului Județean de Urgență Slatina, Angela Nicolae.
Deseori se întâmplă, a mai precizat Nicolae, ca cetățenii să vină și în afara programului de funcționare (afișat și pe site-ul spitalului), iar dacă la centrul de colectare există un angajat, preluarea se face fără probleme.
Managerul Spitalului Orășenesc Balș, Ramona Costache, a precizat că la spitalul pe care îl conduce centrul de colectare este deschis zilnic, de luni până vineri, în intervalul 8,00 – 15,00. Colectarea se face într-un spațiu situat chiar în zona de acces în curtea spitalului. Cu toate acestea, nu există adresabilitate, deși s-au făcut publice informațiile privind deschiderea acestui centru și s-a derulat și o campanie de informare. „N-am colectat nimic până acum”, a precizat Ramona Costache.
Medicamentele, pericol uriaș dacă le aruncăm la gunoi sau în canalizare
Spitalele colectează medicamentele separat, potrivit legii, pe patru categorii distincte:
1. deșeuri de medicamente citotoxice și citostatice;
2. deșeuri de medicamente (cu excepția celor citotoxice și citostatice);
3. deșeuri de medicamente aflate în stare lichidă care sunt conținute într-un recipient cu potențial înțepător (fiole din sticlă, seringi pre-umplute cu medicament sau goale)
4. deșeuri de medicamente aflate în recipiente sub presiune (spray-uri).
De ce este atât de important ca medicamentele să fie colectate și neutralizate? Pentru că aceste produse conțin substanțe chimice active care odată ajunse în mediu pot contamina solul și apa. În timp, ambalajele medicamentelor se distrug, iar substanțele ajung în pânza freatică, pe care o contaminează.
Riscul pentru populație în România este imens, pentru că foarte mulți dintre cetățeni folosesc apă din fântâni și puțuri de suprafață și nu există nici un control privind calitatea și nici posibilitatea ca apa să fie tratată, astfel crescând riscul rezistenței la antibiotice sau de îmbolnăvire. Dintre medicamentele care ajung în mediul înconjurător, pentru că în continuare se reciclează o cantitate foarte mică de medicamente, cele care ne amenință în cel mai mare grad sănătatea sunt: antibioticele, medicamentele antimicotice, cele antiparazitare și cele anticancer. Expunerea omului are loc, cum precizam, prin consumul de apă, dar și prin reziduurile din legumele rădăcinoase, legumele cu frunze, pește, lactate și carne. Se estimează că anual 1.500 de tone de medicamente expirate ajung la gunoi sau în sistemul de canalizare, în timp ce doar o mică parte din aceste medicamente ajung la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, singura instituție autorizată să le distrugă (respectiv peste o tonă de medicamente expirate și peste 500.000 de ambalaje, anual).
Un studiu citat de inițiatorii proiectului care între timp a devenit lege (), spune că în 65% dintre apele curgătoare, printre care și Dunărea, nivelul a 14 dintre cele mai comune antibiotice depășeste chiar și de 300 de ori limitele maxime admise.
Poluarea de acest fel presupune o creștere a rezistenței la antibiotice, dar și poluare cu hormoni, citostatice sau antidepresive.
Nici ibuprofenul nu este eliminat de tot de tratamentul apelor reziduale, acesta fiind eliminat între 60 și 90% din apă, în timp ce substanța carbamazepină, ce este conținută de medicamente antiepileptice, este eliminată doar într-o mică parte.
Deși, teoretic, numărul centrelor de colectare a scăzut semnificativ față de perioada în care obligativitatea colectării medicamentelor revenea farmaciilor, fiind în prezent aproximativ 400 centre (conform numărului de spitale), informația că un astfel de centru funcționează la nivelul fiecărui spital ar trebui să facă mai ușor de reperat locurile în care medicamentele pot fi predate. Pentru localitățile în care nu funcționează spitale, containerele pentru colectarea medicamentelor expirate sau neutilizate ar trebui să existe la dispensarul medical uman.
Se încarcă comentariile...
