Medicamentele expirate vor fi colectate în curțile spitalelor

Medicamentele expirate și nefolosite vor putea fi colectate în puncte special amenajate în curțile spitalelor, publice sau private, de la 1 ianuarie 2024. Asta pentru că acestea sunt considerate deșeuri periculoase, iar aruncarea lor la gunoi poate duce la poluarea apelor și a solului, în final, oamenii ajungând să consume prin intermediul hranei antibiotice, dar şi hormoni, citostatice sau antidepresive.

Medicamentele expirate vor fi colectate în curțile spitalelor

Medicamentele expirate și cele neutilizate sunt socotite deșeuri periculoase, deoarece ele pot polua apa și solul cu substanțele conținute, iar reziduurile farmaceutice pot ajunge, prin intermediul hranei, în organismul uman. Teoretic, acestea ar trebui predate de cetățeni farmaciilor, însă cele mai multe nu le primesc pe motiv de birocrație, dar și pentru că prețurile pentru distrugerea lor sunt foarte mari. Tocmai de aceea, a fost promulgată o nouă lege care prevede că, de la 1 ianuarie, vom putea duce medicamentele expirate şi cele neutilizate în puncte de colectare amenajate în curţile spitalelor.

Spitalele, fie publice sau private, vor primi fonduri de la bugetul de stat pentru aceste acțiuni. Aceste fonduri vor fi asigurate de Ministerul Sănătății, către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Un ordin al ministrului Sănătății va stabili normele metodologice în acest sens.

În același timp, din ianuarie vom găsi și pe prospectul medicamentelor următoarea menționare, scrisă cu font îngroșat și majuscule: «MEDICAMENTELE EXPIRATE ŞI/SAU NEUTILIZATE TREBUIE RETURNATE LA SPITALE PUBLICE SAU PRIVATE». Implementarea acestei modificări a prospectului se va face „nu mai târziu de 31 decembrie”, conform noii legi.

Ce se întâmplă acum

Legislația actuală spune că medicamentele expirate pot fi duse la farmacii, în vederea eliminării, însă acestea nu sunt obligate să primească pastilele, iar dacă le acceptă, procedura nu e una simplă.

Farmaciile ar trebui să aibă o zonă special dedicată păstrării medicamentelor expirate, potrivit ordinului Ministerului Sănătății nr. 444/2019.

În plus, ar trebui să aibă contract cu o firmă care să preia medicamentele, iar pentru asta, atât farmacistul, cât și clientul care predă pastilele trebuie să completeze numeroase formulare.

Farmaciștii arată că probleme sunt puse mai ales de medicamentele ce fac parte din categoria „toxice și stupefiante”, care se predau pe borderouri separate, care implică multe formulare de completat și care pleacă din farmacie cu „foarte multe griji”. Sunt cerute extrem de multe detalii legate de aceste medicamente cu regim special, pe rețete galbene și verzi.

Anca Crupariu, purtător de cuvânt al Colegiului Farmaciștilor, explică faptul că „s-au tot așteptat niște norme” pentru ca farmaciile să poată colecta medicamentele expirate. Aceasta afirmă că au existat mai multe propuneri de soluționare a problemei deșeurilor medicamentoase, însă, până acum, nu au fost date norme clare.

„Sunt unele farmacii care primesc, altele care nu primesc pentru că sunt costuri suplimentare, depinde de poziția fiecăruia. Deocamdată, această preluare de către farmacii a medicamentelor expirate de la populație nu este uniform rezolvată, de aceea este nevoie de o lege cu precizări foarte clare în acest sens. Fiecare farmacie are obligația să aibă un contract cu un operator economic care să fie apt pentru a transporta, a depozita, a distruge deșeurile, inclusiv medicamentele, dar această obligație se referă în primul rând la deșeurile proprii, la medicamentele expirate în farmacia respectivă”, completează Anca Crupariu.

Se estimează că anual 1.500 de tone de medicamente expirate ajung la gunoi sau în sistemul de canalizare. Doar o mică parte din aceste medicamente ajung la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, singura instituție autorizată să le distrugă, respectiv peste o tonă de medicamente expirate și peste 500.000 de ambalaje, anual.

Un studiu, citat de inițiatorii proiectului de lege promulgate marți, spune că în 65% dintre apele curgătoare, printre care și Dunărea, nivelul a 14 dintre cele mai comune antibiotice depășeste chiar și de 300 de ori limitele maxime admise.

Poluarea de acest fel presupune o creștere a rezistenței la antibiotice, dar și poluare cu hormoni, citostatice sau antidepresive.

Nici ibuprofenul nu este eliminat de tot de tratamentul apelor reziduale, acesta fiind eliminat între 60 și 90% din apă, în timp ce substanța carbamazepină, ce este conținută de medicamente antiepileptice, este eliminată doar într-o mică parte.

Cum se procedează în alte țări

În Franța, Cyclamed, o asociație a guvernului, colectează de la populaţie, prin farmacii, medicamentele care nu mai sunt folosite. Numai în 2017, 11.083 de tone de medicamente au fost colectate şi eliminate conform legii.

În țări precum Germania, Italia, Portugalia şi Ungaria, deșeurile medicamentoase sunt predate farmaciilor sau medicilor de familie, în mod obligatoriu.

La nivelul Uniunii Europene (UE), singura măsură permisă pentru eliminarea deşeurilor anatomopatologice, a substanţelor cu regim special (citotoxice/citostatice) şi a medicamentelor inutilizabile este incinerarea.