Un guvern pentru Europa

Europa a fost inca o data generoasa cu Romania. La reuniunea la nivel inalt de la Copenhaga a tarilor din UE cu cele 12 candidate, s-a cazut de acord asupra stabilirii anului 2007 ca data-tinta pentru

Europa a fost inca o data generoasa cu Romania. La reuniunea la nivel inalt de la Copenhaga a tarilor din UE cu cele 12 candidate, s-a cazut de acord asupra stabilirii anului 2007 ca data-tinta pentru admiterea Romaniei in UE. Dupa ce au fost informati de liderii "celor 15" in legatura cu propunerea facuta in delegatia intarita a Romaniei - presedinte plus prim-ministru - s-a repus pe tapet chiar in Danemarca tema alegerilor legislative anticipate in 2003. Premierul a adus argumente in favoarea acestora, tocmai pentru ca Bucurestiul sa nu rateze data-tinta oferita de Europa. Presedintele, care in tara s-a pronuntat transant impotriva anticipatelor, a evitat la Copenhaga o punere la punct in aceasta chestiune. Poate ca propunerea premierului Nastase are la baza, in primul rand, interese politice interne. In acelasi timp este adevarat ca anii care vor veni vor fi hotaratori pentru viitorul catorva generatii din Romania. Si 2003, dar si 2007 vor fi ani dificili. In ianuarie, presedintele Iliescu si premierul Nastase aminteau anul 2003 ca an-cheie al admiterii noastre in Uniunea Europeana. Adevarul este ca PSD-ul ar putea incerca sa armonizeze calendarul politic intern cu cel extern. In 2003, social-democratii vor fi cumva pe creasta valului. Ei se pot prezenta in fata publicului cu cateva realizari: dreptul de libera circulatie in spatiul Schengen, invitarea tarii in NATO, o crestere economica anuala de aproape 5 la suta, o relatie functionala cu FMI-ul, dar si cu chestiuni mai pamantene, cum ar fi mentinerea pretului la gaze pana la 1 aprilie anul viitor sau programul cornul si laptele. Reformele ce ar trebui facute pana in 2004, cand zece state vor fi admise in UE, ar putea face PSD-ul sa piarda mult din acest electorat mai favorabil in prezent. Desigur ca exista si argumente ce tin de politica interna a Partidului, si anume schimbul de generatii in momentul in care alegerile parlamentare ar fi separate de prezidentiale. In tarile cu democratie avansata nu este neobisnuit ca un partid aflat la putere sa convoace rapid alegeri anticipate atunci cand sondajele il arata ca este in avantaj. Cazul tipic pentru aceasta situatie este Marea Britanie, unde partidul aflat la putere este privilegiat si are prima sansa atunci cand convoaca alegeri anticipate. In Romania, conform actualei Constitutii, este insa dificil sa aiba loc anticipate. Daca legea fundamentala va fi modificata, atunci s-ar putea ca lucrurile sa se simplifice. Daca nu, procedura este greoaie si de lunga durata. Astfel, Guvernul trebuie sa fie respins de trei ori de catre Parlament. Daca presedintele Romaniei nu este de acord cu alegerile anticipate, atunci sunt toate sansele ca ele sa nu aiba loc chiar si in acest caz. In sfarsit, cu un an inaintea alegerilor la termen, nu mai sunt posibile anticipatele. Daca presedintele Iliescu ar accepta alegerile in 2003, ele nu ar putea avea loc inainte de vara viitoare. Dupa ce va fi fost invitata in NATO, la Praga, principalul obiectiv al tarii noastre va fi Europa 2007. Este in interesul national al Romaniei ca in urmatorii patru ani tara sa aiba, indiferent de culoarea sa politica, cel mai bun guvern din intreaga sa istorie. In cazul NATO, conjunctura politica internationala de dupa 11 septembrie a avut un rol decisiv in invitarea Romaniei. In NATO s-a putut, gratie vointei politice a SUA. In cazul Uniunii Europene, din nefericire, simpla vointa politica nu mai este suficienta. Pentru a deveni membru al Statelor Unite ale Europei - structura ce incepe sa se contureze - Romania trebuie sa parcurga niste etape dificile. Tara noastra se afla atat de mult in urma celorlalti in privinta reformelor reale, incat nu ar trebui sa ne mire ca partidul care ar conduce tara catre Europa lui 2007 va pierde urmatoarele alegeri legislative. Astfel, Romania pur si simplu nu-si mai poate permite de anul viitor un raport de tara elaborat de Comisia Europeana de genul celui prezentat in acest an. In 2002, Romania a ramas singura tara europeana candidata fara o economie de piata functionala. A ramas tara cu cele mai slabe rezultate la reforma administratiei publice si reforma in justitie. A ramas tara cea mai inapoiata in privinta negocierilor de aderare. Practic, in 2003 Romania ar trebui sa inchida provizoriu toate cele 31 de capitole de negociere. Acest lucru inseamna ca Bucurestiul isi va asuma legislatia si regulile Uniunii Europene. Romania ar trebui ca la sfarsitul anului viitor sa semneze Tratatul de aderare cu UE. Este un program imposibil de indeplinit, de aceea el se va prelungi si in 2004. Mai mult, regulile nu trebuie doar enuntate, asa cum se intampla in Romania inca de pe vremea lui Ceausescu, ci si respectate. Sunt decizii dificil de luat, in special in agricultura, unde activeaza jumatate din populatia Romaniei. Apoi, ce guvern din Romania de astazi si-ar permite sa concedieze 50 la suta din administratie pentru a se apropia de cerintele Comisiei Europene? Un nou guvern aparut in urma unor noi alegeri in 2003 ar putea avea ca mandat pur si simplu aducerea Romaniei in Europa in 2007. Un guvern care sa nu faca din alegerile prezidentiale un punct de cotitura, un guvern care sa faca ceea ce nu s-a facut in Romania in ultimii 12 ani. Si aici exista, insa, o problema. Cu alegeri anticipate sau la termen nu exista nici o garantie ca Romania ar putea avea sansa unui asemenea guvern...