Tot mai mulți tineri se droghează ca să adoarmă. Medici: Efectul e invers decât își imaginează
0Într-o societate care funcționează pe repede-înainte, unde performanța este criteriul suprem, chiar și somnul a ajuns să fie tratat ca o competiție. Tinerii încearcă să doarmă mai puțin, să fie mai productivi și să funcționeze la capacitate maximă, ignorând nevoia fiziologică de refacere.
Mai exact, un nou studiu al Universității din Michigan arată că unul din cinci tineri americani între 19 și 30 de ani recurge la canabis sau alcool pentru a adormi, în ciuda riscurilor pe termen lung asupra somnului și sănătății.
Cercetarea, publicată în revista JAMA Pediatrics, a constatat că 22% dintre participanți au folosit una dintre aceste substanțe pentru somn, iar canabisul a fost mult mai frecvent decât alcoolul: 18% față de 7%. Dintre tinerii care au consumat canabis în ultimul an, 41% au spus că l-au folosit special pentru a adormi.
Autoarea principală, profesoara Megan Patrick de la Institutul pentru Cercetare Socială al U-M, avertizează că această practică poate avea efecte inverse: „Canabisul și alcoolul pot perturba calitatea somnului și pot agrava problemele de somn pe termen lung.”
Studiul a identificat și diferențe de gen și rasă: femeile tind să folosească canabisul aproape de două ori mai des decât bărbații, persoanele care se identifică cu un alt gen de patru ori mai des, iar tinerii de culoare sunt de trei ori mai predispuși decât cei albi să folosească alcoolul pentru somn.
Megan Patrick subliniază că folosirea repetată a acestor substanțe poate duce la toleranță și la tulburări de dependență, mai degrabă decât la un somn odihnitor: „Este esențial ca tinerii și profesioniștii din sănătate să conștientizeze cât de răspândită este această practică și ce riscuri implică.”
De ce e relevant și pentru România
Fenomenul începe să capete contur și în România. Potrivit celui mai recent raport ESPAD 2024 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) dat publicității în decursul lui 2025, realizat în 37 de țări europene și publicat de Observatorul Francez al Drogurilor și Toxicomaniilor (OFDT), aproximativ 9% dintre adolescenții români de 16 ani au declarat că au experimentat canabis sau alte droguri cel puțin o dată în viață, procent ușor sub media europeană, dar aflat în creștere față de 2020.
Totodată, un raport al organizației Social MED din februarie 2025 atrage atenția că un număr tot mai mare de tineri români încep să consume droguri înainte de vârsta de 13 ani, adesea combinând mai multe substanțe, ceea ce amplifică riscul de dependență și tulburări psihice severe. Specialiștii subliniază că sistemul nervos aflat în dezvoltare este extrem de vulnerabil în fața acestor substanțe, ceea ce duce la afectarea capacității cognitive, emoționale și școlare.
În plus, un sondaj Sociomed 2025 arată că peste o treime dintre români (34%) au dificultăți în a adormi și somn fragmentat, fenomen accentuat de stres, ecrane și program de lucru neregulat. În acest context, tentația folosirii substanțelor pentru inducerea somnului devine o problemă emergentă de sănătate publică.
Specialiștii români în adicții avertizează că utilizarea canabisului pentru somn poate crea toleranță, adică nevoia de doze tot mai mari, fără efecte benefice pe termen lung, ceea ce duce la un cerc vicios între insomnie și dependență. Ei cer ca problemele de somn și consumul de substanțe să fie integrate în același plan național de prevenție, prin colaborări între școli, medici de familie și servicii psihologice.
„Iată, după cum arată studiile - tot mai mulți tineri apelează la cannabis, alcool sau melatonină pentru a reuși să adoarmă. Ceea ce pare o soluție rapidă ascunde o problemă psihologică mai profundă: pierderea capacității naturale de autoreglare și nevoia de liniște instantanee”, declară psihologul și psihoterapeutul cognitiv-comportamental Laura Găvan pentru „Adevărul”.
Ea explică faptul că adicția nu începe cu doza, ci cu gândul că nu poți funcționa fără aceasta. „Dependența este, din perspectivă psihologică, o tulburare a autoreglării. Este o încercare de a obține controlul asupra unei stări interne printr-un stimul extern”, arată specialista.
Cannabisul, alcoolul și alte substanțe activează circuitele de recompensă din creier, producând o stare temporară de calm. „Pe termen lung, însă, aceste substanțe dereglează mecanismele naturale ale somnului, reduc fazele profunde de odihnă și amplifică anxietatea. Se creează un cerc vicios: oboseală, consum, dereglarea somnului și, în final, și mai multă oboseală. Ceea ce părea o soluție devine parte din problemă”, subliniază Laura Găvan.
Ea spune că tinerii de astăzi trăiesc într-o cultură a recompensei imediate, în care orice disconfort trebuie înlăturat imediat. „Trăim într-o lume a dopaminei instantanee, în care fiecare emoție inconfortabilă trebuie rezolvată fie printr-un ecran, fie printr-o substanță. Această mentalitate alimentează capcana recompensei imediate, tendința de a alege alinarea rapidă, chiar dacă pe termen lung costul este mare”, explică psihoterapeutul.
Ea atrage atenția că, prin acest tip de comportament, tinerii pierd ocazia de a învăța răbdarea și relaxarea naturală. „Substanțele oferă o evadare, dar blochează procesul de învățare emoțională. Somnul devine o performanță, nu o consecință a echilibrului”, afirmă Laura Găvan.
Somnul, un proces activ ignorat de educație
Specialista mai arată și că una dintre cauzele de fond este lipsa educației privind igiena somnului. „Puțini adolescenți sau tineri știu că somnul nu este doar odihnă, ci un proces neurobiologic activ, care se bazează pe ritm, lumină și rutină. Lipsa educației despre somn face ca insomniile să fie tratate ca disfuncții ce trebuie corectate chimic, nu ca semnale ale stresului, anxietății sau lipsei de echilibru”, explică psihologul.
În loc să învețe cum să-și regleze emoțiile și să-și construiască o rutină sănătoasă, mulți aleg scurtătura: o substanță care promite relaxare. „Este o formă de auto-medicație emoțională, nu o soluție reală”, adaugă ea.
Normalizarea consumului și pierderea încrederii în propriul corp
Fenomenul este amplificat de modul în care este prezentat online consumul recreațional. „În mediul digital, cannabisul sau alcoolul sunt adesea prezentate ca fiind naturale sau cool. Această normalizare scade percepția de risc și transformă obiceiul ocazional într-un comportament constant”, spune psihoterapeutul.
Potrivit Laurei Găvan, fiecare somn „ajutat” chimic contribuie la pierderea încrederii în corpul propriu. „Insomnia nu este o boală în sine, ci un simptom al dezechilibrului intern. Dacă o tratăm doar prin suprimare, amânăm confruntarea cu adevărata cauză: anxietatea, stresul sau lipsa de disciplină emoțională.”
Cum se reconstruiește un somn sănătos
Specialista susține că soluțiile reale nu vin din interdicție, ci din educație și exercițiu zilnic. „Ritualurile de igienă a somnului au un rol esențial. Rutină constantă, culcare și trezire la aceleași ore, limitarea ecranelor cu cel puțin o oră înainte de somn: toate acestea susțin secreția naturală de melatonină și refac ritmul circadian”, explică psihologul.
Ea spune că alcoolul, deși are efect anxiolitic la început, devine anxiogen ulterior și ar trebui evitat înainte de culcare. „Pentru reglarea ceasului biologic este important să înțelegem că, în trecut, semnalul pentru adormire era lăsarea serii, iar pentru trezire, lumina naturală. Putem recrea acest ritm prin obiceiuri simple”, recomandă Laura Găvan.
Un alt element esențial este crearea unui ritual calmant înainte de somn: „Un duș cald, lectură, muzică lentă, exerciții de respirație sau relaxare progresivă. De exemplu, respirația 4-7-8, în care inspirăm patru secunde, ținem aerul șapte și expirăm opt, are efecte demonstrate asupra sistemului nervos. Astfel de tehnici, practicate constant, reconstruiesc capacitatea naturală de autoreglare.”
Aceste metode nu oferă efecte imediate, dar, în timp, înlocuiesc dependența de stimuli externi cu o formă sănătoasă de echilibru intern. „Ele antrenează mintea să se liniștească fără ajutor chimic, exact opusul mecanismului adictiv”, explică psihoterapeutul.
De altfel, Laura Găvan consideră că interdicțiile nu funcționează acolo unde lipsește înțelegerea. „Tinerii au nevoie de psihoeducație, să afle cum funcționează corpul lor, de ce ecranele, lumina sau stresul afectează somnul și cum pot folosi respirația, rutina și reflecția în locul substanțelor”, arată ea.
„Capcana somnului nu este despre somn, ci despre relația noastră cu efortul. Într-o lume care promite soluții rapide, disciplina și răbdarea par demodate, dar ele sunt singurele forme reale de libertate interioară”, completează Laura Găvan.
În opinia sa, somnul autentic nu se obține, ci se permite. „El apare acolo unde mintea a învățat să se liniștească prin exercițiu, nu prin evadare.”
Ce spun oamenii despre somn și cannabis
Pe platforme precum Reddit, sute de tineri discută deschis despre legătura dintre consumul de cannabis și somn. Un utilizator scrie: „E nebunesc cât de bine dorm de când am renunțat la cannabis. Când eram dependent, eram convins că mă ajută, dar corpul nu poate dormi normal când este dependent de o substanță ca să adoarmă.” Altul îl contrazice: „Dorm mai prost acum fără cannabis. Am coșmaruri și adorm foarte greu, iar când fumam adormeam în 30 de minute. Cred că are legătură cu ADHD-ul meu.”
Un al treilea utilizator notează că „după ce am renunțat, mi-a luat o vreme să se regleze creierul, dar acum mă ajută exercițiile de întindere și evitarea telefonului înainte de culcare.” Alții privesc fenomenul mai relaxat: „Canabisul nu e o mare problemă. Nu distruge funcțiile cognitive: doar face somnul puțin mai superficial. În schimb, mai mult de o băutură îți dărâmă somnul complet.”
Perspectiva celor care-și spun experiențele este susținută și de literatura științifică. De exemplu, o analiză amplă publicată în Sleep Health Journal (Kolla et al., 2022) arată că retragerile de la consumul de cannabis pot declanșa insomnii severe și vise intense, confirmând ceea ce utilizatorii descriu drept „coșmaruri de sevraj”. În același timp, alte studii, precum cel publicat în The Conversation de cercetătoarea Deidre Conroy (Universitatea din Michigan), explică faptul că efectele cannabisului asupra somnului diferă semnificativ între persoane, în funcție de tipul de tulpină, dozaj și factori precum depresia sau anxietatea.Astfel, conversațiile online reflectă perfect dilema științifică: cannabisul poate aduce o ușurare temporară pentru adormire, însă pe termen lung poate adânci problemele de somn și de dependență, mai ales în rândul tinerilor care caută soluții rapide pentru stres și insomnie.
Într-o lume a stimulilor permanenți, adevărata performanță devine capacitatea de a te opri. Somnul nu e o risipă de timp, ci o investiție în sănătate mintală.
Se încarcă comentariile...
