Topul vaccinurilor anti-COVID cu cele mai puține reacții adverse

Ministerul Sănătății a făcut publice datele statistice referitoare la reacțiile postvaccinale înregistrate în România în urma administrării serurilor anti-COVID-19. Potrivit experților, reacțiile postvaccinale grave sunt extrem de rare. Însă mii de oameni s-au plâns că au suferit inflamații în zona vaccinată, dar medicii arată că acesta este semnul că serul și-a făcut treaba

Reacțiile locale sunt cele mai frecvente în urma vaccinării Foto: Arhivă

În urma administrării a 15.856.528 de doze de vaccin anti-COVID-19 s-au raportat 48 de reacții adverse severe. Aceasta înseamnă o rată de 3,02 la un milion de doze, potrivit datelor Ministerului Sănătății care au la bază informații transmise de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Astfel, au fost înregistrate 16 cazuri de tromboze postvaccinale, rata de reacții severe fiind de 1 la un milion de doze administrate; 15 cazuri de miocardite postvaccinale, rata fiind de 0,94 la un milion de doze; 12 cazuri de șoc anafilactic postvaccinal, rata fiind de 0,75 de cazuri la un milion de doze. Totodată, s-au înregistrat și 5 cazuri de afectare hepatică și neurologică.

Sursa citată mai arată că, rata RAPI (reacții adverse postimunizare) la 1.000 de doze de ser administrate a avut valoarea cea mai mare pentru serul de la AstraZeneca (7,2 la 1.000 de doze administrate), fiind urmată de rata vaccinului Moderna (2,4 la 1.000 de doze administrate), în timp ce pentru produsele vaccinale Comirnaty şi Johnson&Johnson ratele la 1.000 de doze adminstrate au fost sub 1. Au fost administrate 852.310 doze de AstraZeneca, 959.725 de Moderna, 12.104.338 de Comirnaty și 1.940.155 de doze Johnson&Johnson. 

Cum se interpretează datele

Prof.dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, SRE, a explicat pentru „Adevărul“ datele INSP. El a arătat că în reacțiile adverse postimunizare se inlcud atât reacțiile locale, cât și cele generale: „Aceasta înseamnă că în numărul mai mare sunt incluse și durerea, indurația și eritemul. Practic, acestea sunt semnele inflamației. Dacă apar semnele inflamației după administrarea unui vaccin, atunci înseamnă că lucrurile sunt bune. Adică s-a întâmplat reacția dintre vaccin și organism. Dacă nu apar semnele acestea locale, nu e bine, pentru că înseamnă că cineva nu a fost activ acolo: fie ceea ce s-a introdus prin vaccin nu a avut niciun efect, ori organismul nu a răspuns nicicum”.

Ce contează la reacțiile postvaccinale, mai spune universitarul, sunt cele grave: „Și aici vorbim despre miocardită, despre șoc anafilactic. Din datele INSP, niciuna nu depășește 1 la un milion de doze administrate. Asta înseamnă foarte puțin. Practic, înseamnă că reacțiile postvaccinale grave sunt extrem de rare”.

Celelalte au o mai mică importanță, adaugă vicepreședintele SRE. „Eu întotdeauna când vorbesc despre acest lucru sunt reacții postvaccinale și reacții adverse postvaccinale. Pentru ca oamenii să înțeleagă că reacțiile postvaccinale sunt normale, în timp ce acelea adverse – observați și termenul mai dur – sunt reacțiile generale pe care nu și le dorește nimeni, normal”.

Avantajele și dezavantajele contează

Aceste reacții adverse grave nu pot fi evitate de niciun vaccin pentru că acestea nu sunt produse perfecte. „Doar Dumnezeu este perfect! Nici omul, care este creația lui Dumnezeu, nu este perfect. Deci, nici creațiile omului – și între acestea sunt și vaccinurile – nu sunt perfecte. Nici nu se poate face vaccinul perfect. Dacă s-ar putea, mâine l-ar face toți. Dar nu-l pot face. Și atunci există și această latură negativă reprezentată de reacțiile postvaccinale care unele sunt, într-adevăr, grave”, subliniază medicul epidemiolog.

Ceea ce trebuie să avem în vedere când discutăm despre vaccinuri sunt avantajele și dezavantajele: „Și dacă într-o întreprindere umană avantajele sunt majoritare, atunci considerăm că este o întreprindere pozitivă pe care merită să o urmăm. Dacă predomină dezavantajele, e clar că trebuie să ne ferim. Iar dacă lucrurile sunt în echilibru, atunci ne gândim dacă ne avantajează să urmăm calea respectivă sau nu. La vaccinuri, în mod clar avantajele sunt mai mari. Ca dovadă că singurele dezavantaje sunt: existența unui procent de oameni care nu dezvoltă protecție postvaccinală – pentru că, iarăși, vaccinul este imperfect și aici putem vorbi de un 5-10% – și reacțiile postvaccinale”.

Prof.dr. Emilian Popovici consideră că vaccinul de la AstraZeneca figurează cu mai multe reacții secundare, comparativ cu celelalte, pentru că a fost obținut printr-o tehnologie clasică: „Este un vaccin clasic. Din păcate, a fost cu o valoare imunogenă mai redusă și cu mai multe reacții adverse, fapt pentru care s-a și renunțat la el”.

Celelalte seruri au folosit o tehnologie ARN mesager de ultimă oră și s-au dovedit mai eficiente. „Ne place sau nu, vaccinurile mARN sunt cu reacții adverse puține”, a conchis expertul.

La rândul său, dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, spune că mai este un element foarte important care trebuie menționat: „Exceptând acele tromboze rare, asociate cu vaccinurile bazate pe vectori virali, toate celelalte reacții adeverse erau cunoscute în momentul autorizării vaccinului. De ce este atât de important? Pentru că acest lucru îi pune în gardă pe medici. Pentru că acesta este scopul prospectului și al enumerării reacțiilor secundare. Ca și medicii și oamenii să știe la ce să se aștepte”. 

Nu am înregistrat niciun deces și asta e important

Din punctul de vedere al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, ce este important este că nu s-a înregistrat niciun deces în urma administrării vaccinului anti-COVID. Nu putem spune că la aceste vaccinuri reacțiile adverse au fost mai grave decât la oricare alt vaccin, a mai spus oficialul. Până la 2 februarie 2022, acoperirea vaccinală la nivel naţional a fost de 41,85% în rândul populaţiei generale şi, de la începutul campaniei şi până la sfârşitul anului 2021, au fost clasificate 19.716 cazuri ca reacţii adverse postvaccinare, dintre care 17.567 (89,1%) au avut manifestări generale. Reamintim că manifestările generale includ febră, dureri de cap, dureri musculare, oboseală, iar cele locale sunt durerea, roșeața și umflătura la locul injectării.