The best fest, B'estfest!

Faptul că au trecut cu bine peste prima ediţie a "Bestivalului" de anul trecut i-a ajutat pe organizatori să facă anul acesta o treabă mult mai bună. Cu toate că s-a schimbat numele, acum

Faptul că au trecut cu bine peste prima ediţie a "Bestivalului" de anul trecut i-a ajutat pe organizatori să facă anul acesta o treabă mult mai bună. Cu toate că s-a schimbat numele, acum fiind vorba despre "B'estfest", iar numărul de zile de festival s-a mărit la patru, tematica a rămas în mare aceeaşi, însă mult mai bine organizată.

Cei care s-au perindat în primele trei zile de concerte pe cele patru scene special amenajate la Romexpo au depăşit anvergura celor care au fost anul trecut.

În afară de faptul că artiştii în sine, prezenţi la Bucureşti, chiar meritau să te topeşti timp de cel puţin şase ore, să alergi de la o scenă la alta, trei zile la rând, sonorizarea a fost evident mult mai bine pusă la punct, iar petrecerea a fost una de nota 10 plus, fapt dovedit inclusiv de numărul mare de fani care au trecut porţile Romexpo.

De la tineri la persoane trecute de 60 de ani, de la români la fani veniţi din toate colţurile lumii, toţi s-au simţit bine, pentru că au avut de ce. Cele trei nume principale din fiecare seară, Alanis Morisstte, Kaiser Chiefs şi Nelly Furtado, au dat clasă şi sunt exemple bune de urmat pentru "artiştii" contemporani, care au pretenţii de artist.

În rest, noi putem constata doar că nume precum Manu Chao, Roisin Murphy, Stereophonics sau U.N.K.L.E. trebuie cu siguranţă să revină în România, pentru că au ce să ofere.

B'estfestului de anul acesta avem să-i reproşăm doar trei lucruri: suprapunerea unor concerte precum Nelly Furtado şi Manu Chao, faptul că au început să strângă scena care era lipită de cea pe care cânta Nelly Furtado, înainte ca artista să-şi încheie recitalul şi gradul de civilizaţie al publicului; dacă românii ar folosi coşurile de gunoi în loc să arunce pe jos, poate ne vom apropia şi mai mult de Europa...