Tehnologia informaţiei a ajuns şi-n bătătură

În timp ce, în majoritatea satelor din România, internetul, calculatorul sau faxul sunt nişte "drăcovenii" pe care le găseşti numai la primărie sau la postul de poliţie, în comuna Raciu,

În timp ce, în majoritatea satelor din România, internetul, calculatorul sau faxul sunt nişte "drăcovenii" pe care le găseşti numai la primărie sau la postul de poliţie, în comuna Raciu, aproape toată suflarea este conectată la tehnologia informaţiei. Începând de la copilul de cinci ani şi până la săracul satului, mai toată lumea are în bătătură un televizor color cu telecomandă, un calculator sau o antenă parabolică.

Nu te-ai aştepta ca într-o comună dintr-o zonă destul de săracă a României să existe atâţia localnici care îndrăgesc noile tehnologii. Fie că este vorba de ţâncul de căţiva ani ori de oamenii mai vârstnici, în comuna Raciu, calculatorul şi internetul sunt ca la ele acasă.

Comuna Raciu este situată în centrul judeţului Dâmboviţa, de o parte şi de alta a pârâului Şuţa Seacă, la aproximativ 17 km de capitala judeţului, municipiul Târgovişte. Traseul de la Găeşti la Raciu se parcurge în mai mult de 50 de minute, pentru că drumul judeţean arată ca după bombardamentele din '44.

Odată ajuns în comuna Raciu, te izbeşte contrastul între casele vechi şi sărăcăcioase şi cele nou construite, ce pot rivaliza cu cartierele de vile din Pipera sau Tunari. Imediat, am găsit şi răspunsul: cele vechi sunt ale bătrânilor satului, iar cele noi - ale tineretului, plecat la muncă în străinătate.

Secretarul primăriei ne-a spus că aproape 90% din cei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani sunt plecaţi la muncă, în construcţii, în Spania şi Italia. Odată ce te-ai obişnuit cu acest contrast, te izbeşti de altceva şi mai interesant. Majoritatea locuitorilor din Raciu au habar de ce înseamnă calculator, internet, fax ori messenger.

Această formă de comunicare inventată de Yahoo este printre atracţiile principale ale sătenilor de aici. Cei mai în vârstă vorbesc pe messenger cu odraslele plecate la muncă peste mări şi ţări, în timp ce tineretul foloseşte această cale de comunicare pentru pălăvrăgeală sau pentru a-şi da întâlnire seara la bodega din colţ ori la căminul cultural, unde funcţionează discoteca satului.

Acum, spuneţi-mi câţi pensionari de prin marile oraşe ale României au aplecare către utilizarea messengerului pentru a vorbi cu apropiaţii împrăştiaţi prin cele patru zări. Sătenii din Raciu chiar sunt familiarizaţi cu noile tehnologii, iar cei mici, începând cu 5-6 ani şi până la vârsta adolescenţei, nu sunt cu nimic mai prejos decât colegii din marile oraşe.

Copiii, clienţi de bază pentru telecentru

Chiar dacă sunt în mijlocul unei câmpii, sătenii beneficiază şi de un telecentru, ce-i drept, frecventat mai mult de adolescenţi. Într-un telecentru găseşti două calculatoare şi cam tot atâtea aparate fax, pe care, spre surprinderea noastră, locuitorii din Raciu chiar le foloseau. Spun asta pentru că, în alte comune, telecentrul este folosit în special de angajaţii primăriei, în restul timpului fiind sub lacăt.

Mulţi dintre sătenii din Raciu se ocupă cu transportul de marfă, motiv pentru care au nevoie să trimită ori să primească documente oficiale.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comunicaţiilor, serviciile oferite în telecentre sunt utilizate cel mai frecvent de copii. Însă telecentrul atrage clienţi de toate vârstele şi din toate categoriile sociale. Majoritatea utilizatorilor devin clienţi fideli ai telecentrelor, întrucât cei mai mulţi vin aici de cel puţin două sau trei ori pe săptămână (58%), potrivit datelor de la minister.

Aproape 6% din utilizatori vin chiar de patru ori pe săptămână sau mai des. De îndată ce telecentrele devin cunoscute în localitate, ele îşi construiesc grupuri de utilizatori fideli şi se consacră drept "centre de comunicare al comunităţii".

Contabilul high-tech de la sat

Unul dintre locuitorii din satul Raciu pentru care IT&C nu reprezintă o simplă înşiruire de litere este Soare Radian, un contabil de ţară, conectat însă la tot ce înseamnă tehnologie avangardistă. Acesta nici nu mai ştie ce înseamnă registrul clasic, pentru că toată contabilitatea o ţine pe laptopul Dell, pe care a dat 550 de euro.

Nici configuraţia nu este de lăsat, pentru că are memorie RAM de 512 MB, iar capacitatea harddiskului este de 100 giga. Configuraţie de bază pentru un laptop, însă, pentru contabilitate, aceasta este mai mult decât suficientă. "Laptopul ăsta mă ajută la introducerea de date, rularea de balanţe, declaraţii, ordine de plată, tot ce ţine de evidenţă contabilă, de la a la z, aşa că pentru mine acest calculator reprezintă mai mult o investiţie decât un moft", spune Soare Radian.

"Laptopul îl folosesec 100% pentru a lucra, pentru că nu am pe el niciun joc instalat, nici măcar legat la internet nu este, pentru că mi-e frică de toţi viruşii care bântuie pe acolo", mai spune Radian. Pentru distracţie, contabilul din Raciu foloseşte alt calculator, un desktop, utilizat în mare parte din timp de fiul său.

"Pe internet mă interesează în special legile nou promulgate, acte normative, cursul valutar, cam tot ce ţine de meseria mea, spre deosebire de fiul meu, care este interesat numai de jocuri", mai spune Radian. Contabilul din Raciu spune că nu se teme de excesele fiului său în privinţa calculatorului, pentru că "l-am educat ca înainte de calculator să-şi facă temele".

O familie de la ţară cheltuie 5.000 de lei pe aparatură

"În Bucureşti sau alte oraşe mari, cred că se întâmplă tocmai invers", mai spune acesta. Investiţia în aparatură electronică nu este deloc neglijată de sătenii din Raciu. Am fost la câţiva locuitori în case şi ne-au declarat că au băgat în televizoare, calculator sau combină muzicală undeva între 30 şi 50 de milioane de lei vechi.

Chiar interlocutorul nostru, contabilul, spune că două calculatoare plus alte câteva aparate electronice l-au costat cam 50 de milioane de lei vechi. Ba, mai mult, acesta spune că actualul laptop a devenit "piesă de muzeu" şi că îl bate gândul să-şi cumpere unul nou, ceva mai performant, pe care să nu dea totuşi o avere. "Calcultatorul are două tăişuri, te foloseşti de el sau devii dependent.

Eu, unul, nu sunt legat de calculator, însă pentru alţii, cum este fiul meu, când joacă ceva online, se întâmplă să stea şi o zi întreagă conectat", spune Radian. "Fiul meu foloseşte calculatorul şi la teme, dar mai mult pentru jocuri". Cazul contabilului nu este unul izolat în comuna dâmboviţeană, pentru că mai toţi sătenii au în casă un calculator, chiar dacă nu beneficiază de configuraţii dintre cele mai performante.

Copiii se anunţă pe chat când vor să iasă la joacă

Şcoala Centrală din comuna Raciu reprezintă "raiul" high-tech pentru orice elev sau profesor. În primul rând, merită menţionat faptul că şcoala beneficiază de supraveghere video non-stop, cu patru camere.

Acestea nu înregistrează decât în momentul în care depistează o mişcare, datele fiind stocate într-un harddisk de vreo 400 de giga de memorie, pentru că sistemul este capabil să înregistreze trei luni non-stop. Sunt sigur că mulţi directori de şcoli sau licee din Bucureşti şi-ar dori aşa ceva.

Directorul şcolii spune că întregul sistem de monitorizare video a costat aproximativ 70 de milioane de lei vechi. Banii au provenit, în mare parte, de la consiliul local şi de la guvern, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor. Şi investiţia nu s-a oprit aici, pentru că cei 200 de elevi de la Şcoala Centrală din Raciu au 15 calculatoare conectate la internet, a căror valoare depăşeşte 500 de milioane de lei vechi.

Ce-i drept, informatica se întâmplă doar o dată pe săptămână, o singură oră, motiv pentru care directorul şcolii este hotărât să cheme elevii la şcoală şi în vacanţă, special pentru a deprinde tainele calculatorului.

"Copiii sunt atraşi de calculator şi mi-au spus că sunt dispuşi să vină şi în vacanţă, pentru că sunt foarte interesaţi să navigheze pe internet ori să acceseze reţele sociale precum hi5 sau youtube", spune directorul şcolii.

320 de telecentre în satele din România

În medie, costul instalării şi menţinerii în funcţiune, timp de trei ani, al fiecărui telecentru este de aproximativ 10.000 euro.

Costul total al instalării celor 461 de telecentre adjudecate în urma celor şase licitaţii organizate până în prezent este de aproximativ 5 milioane de euro.

În prezent, 320 de telecentre sunt funcţionale şi oferă acces la servicii de comunicaţii unui număr de peste 230.000 de locuitori din mediul rural, dintre care aproximativ 17.000 sunt copii, aceştia fiind şi cei mai activi utilizatori ai serviciior din telecentre.

5 milioane de euro reprezintă suma totală a investiţiei în cele 461 de telecentre înfiinţate până în prezent în mediul rural