Sponsori PSD si sateni fac bani din dezastru

Pamantul sta sa inghita Ocnele Mari. La o data neprecizata, 10 hectare de deal se pot scufunda intr-un crater imens, iar doua milioane de metri cubi de saramura o vor porni pe Olt catre Dunare.

Pamantul sta sa inghita Ocnele Mari. La o data neprecizata, 10 hectare de deal se pot scufunda intr-un crater imens, iar doua milioane de metri cubi de saramura o vor porni pe Olt catre Dunare. Perspectiva aceasta sumbra pare sa nu sperie pe nimeni. Azi, atat autoritatile, cat si satenii fac bani din dezastru. 10 milioane de dolari au intrat in buzunarul unui sponsor al PSD care a facut un baraj de pamant absolut inutil, iar cativa sateni au primit, contra spaga, despagubiri de miliarde de lei. Restul de sinistrati isi continua calvarul. Afaceri cu gust de saramura Anul trecut, pe 12 septembrie, la o zi dupa tragedia traita de new-yorkezi, valcenii isi traiau propria lor napasta vazandu-si casele cum se duc in fundul pamantului. Atunci s-a surpat golul cel mic creat de sondele ce au scos sarea varand saramura la cateva sute de metri sub deal. Nimeni nu stie ce se va intampla atunci cand golul cel mare, ce-si are epicentrul la dealul Fagul Miului, isi va cere drepturile. Ca si data trecuta, saramura parca-si anunta intentiile. Noaptea, satenii din Ocnita aud uruind dealul sub ei. Primii pe care-i va inghiti pamantul vor fi cei 25 de insi care se incapataneaza sa traiasca exact in buza craterului format la Teica. Sunt sinistrati de care statul a uitat, oameni care n-au mai apucat nici o felie din imensul tort al sutelor de miliarde de lei varsate in Ocnele Mari dupa catastrofa. Prima care a rupt o halca importanta din el a fost firma COMINCO, ce a construit un baraj de pamant de vreo 10 milioane de dolari. Firavul dig are crapaturi de la ploi si a fost pus la intamplare. Asta pentru ca nimeni nu stie pe unde si-ar putea face cale cele doua milioane de metri cubi de saramura. Firma apartine lui Gheorghe Gemanaru, marele lord al drumurilor si constructiilor din Suceava, sponsor important al partidului de guvernamant. Valoarea digului a fost un reper important pentru lucrarile facute de geologi pentru a tine dealurile in picioare. Cand s-a vazut ca deconturile pentru lucrarile complexe de geologie sunt undeva la jumatate fata de devizul digului, din foruri foarte inalte s-a dictat "ajustarea" sumelor pana la cele 10 milioane de dolari varate in buzunarele lui Gemanaru. Dezastrul ecologic Ocnele Mari a devenit treptat afacerea Ocnele Mari. S-a ciupit de peste tot, de la dig, de la demolari, de la refacerile de terenuri, de la ridicarea noului cartier de case pentru sinistrati. Maruntisul a fost scos din despagubiri. Impozit pe "gaverna" Despagubirile le-au blestemat zilele celor sapte familii ramase sa traiasca pe buza imensului crater de la Teica. Din cele 100 de familii afectate, 60 au vrut despagubiri in bani, iar restul au vrut case. Cel mai bine s-au scos cei care au batut palma cu evaluatorii (o firma din Craiova). Asa au impuscat de la stat miliarde pe case ce stateau sa pice. Pusculita s-a golit rapid, asa ca pentru sapte familii n-au mai ramas bani, statul oferindu-le in medie cate 300 de milioane de lei. Acum, cei ramasi pe groapa arunca blesteme grele peste gardul vecinilor norocosi. Alde Schiopu sunt cei mai inversunati. Batranul familiei, nea Nelu, isi are casa la 100 de metri de crater. Intr-un pom din fundul curtii e sprijinita o tabla pe care sta scris "Accesul interzis, pericol de surpare!" Zice ca mai bine se duce in fundul pamantului decat sa fie bataia de joc a statului: "Ne-au spus ca ne da 5.000 de lei pe metru patrat de teren, iar eu platesc impozit la primarie de 1000 de lei pe metru. Platesc impozit pe gaverna (caverna -n.n.)! A ars saramura tot dealul, n-am cules o pruna din livada, iar primarul imi cere bani pe astea trei hectare de le am in surupatura (surpatura - n.n.)". Fie-su, Mihai, e mai otarat. Casa lui noua, de patru camere, a fost evaluata la 350 de milioane. "A lu' Carlea, consilieru' de la primarie, a luat un miliard sapte sute pe-o casa veche, de saizeci de ani, cu trei camere. A scos doua randuri de tigle de la streasina din spate, sa bata ploaia in perete ca sa nu se vaza crapaturile." Acum, consilierul Gheorghe Carlea e dat in judecata de primarie. A primit si despagubirile si a ocupat si o garsoniera din blocul unde s-au refugiat cei care asteapta sa li se termine casele. Cica garsoniera o vrea pentru fie-sa. A lu' Schiopu ne arata si o casa mai din vale. "Pe aia, de intra toata sub acoperisul de la a mea, s-a luat 2,4 miliarde de lei. E a lu' Paraschiv, soferul directorului de la Mine. Asta si-a cumparat acu' o casa si la Ocnita, ca a auzit ca sta sa pice pamantul si acolo. Se lauda ca n-o va da sub 4 miliarde cand o fi sa se duca de rapa dealul la Fagul Miului. Mai e unu', Manescu, de a cumparat acu' un an si ceva o casa aci. A luat-o cu 80 de milioane, a vopsit-o frumos si a primit despagubiri de trei miliarde. Asta are pile la Craiova, o verisoara. El i-a adus acilea pe astia de fac evaluarile." Din spaimele primarului Radu Gheorghe Nici cele 40 de familii care au preferat ca statul sa le faca noi case nu o duc mai bine. Localnicii le spun "amaratii de la Copacelu". Traiesc intr-un "bloc-tampon" si spera de la luna la luna sa se mute in noile case. Constructorii au sarit deja patru termene de predare, iar al cincilea e peste cateva zile. La bloc nu au apa si nici caldura, desi sunt "la zi" cu intretinerea. Pe scara e sedinta non-stop. Maria a lu' Florea tine usa deschisa, ca afara e mai cald ca-n apartament. "Au zis aia de la Valcea ca daca nu vine primarul cu 400 de milioane nu ne da drumul la calorifer si la robinet. Am dat ultimii mei bani, 300 de mii, pe intretinere. Daca stiam ca nu da astia drumu' la apa, imi luam si eu mancare. Si cand ma duc la primar sa ma plang, imi zice: "Ce fa, e lux la bloc!" Mai bine ma duceam in pamant cu tot cu gospodarie." Primarul Radu Gheorghe recunoaste ca sunt motive "subiectivo-obiective" ca oamenii sa fie necajiti, ca evaluarile n-au fost facute tocmai corect si ca amenintarea cu catastrofa ecologica e reala. Casele nu-s gata pentru ca in zona Copacelu s-au descoperit "sisturi arheologice" care au intarziat lucrarile. Zice ca se trezeste uneori noaptea, mai ales cand ploua, si se gandeste cu groaza ca a luat-o dealul la vale. Spune ca ii e frica mai ales de scoala din Ocnita, unde invata 120 de copii. "Ganditi-va ca-i prinde la ore viitura, pe toti ii omoara. Dupa aia mi-ar lua oamenii gatul. Eu tot i-am intrebat pe ingineri care sunt zonele de risc si de impact, sa fac o harta cu casele afectate. Nu am primit nici un raspuns."