Speranta de viata a omului ar putea ajunge la 150 de ani

Unii dintre copiii care se nasc acum vor putea trai pana in 2150

Unele persoane nascute in zilele noastre ar putea atinge incredibila varsta de 150 de ani, sustine cercetatorul american dr. Steven Austad, de la Centrul de Stiinte ale Sanatatii de pe langa Universitatea din Texas, potrivit caruia speranta de viata a fiintelor umane ar putea fi mult, mult mai lunga decat se credea pana acum. El s-a declarat incredintat ca unii dintre bebelusii de astazi vor trai pana in anul 2150! "Tabloul evolutiei fiintei umane este extrem de interesant, deoarece am reusit sa cream in jurul nostru un mediu mult mai propice si mai sigur decat tot ceea ce a existat pana acum", explica dr. Austad, care adauga: "Chiar in absenta unor programe spectaculoase de medicina, bizuindu-ne doar pe schimbarile evolutionare, in viitorul previzibil procesul imbatranirii se va desfasura tot mai lent si mai lent". Intr-adevar, in tarile industrializate, tot mai multi oameni traiesc pana la varsta de 90 sau 100 de ani, neexistand vreun indiciu ca aceasta tendinta se va stabiliza. Tocmai de aceea, in multe din aceste tari exista teama de o criza a pensiilor. In acelasi timp, este de domeniul evidentei ca si in cadrul unor societati preindustriale exista oameni care ating varsta de 70 sau 80 de ani, in ciuda, de exemplu, a faptului ca nu sunt disponibile medicamente ajutatoare. Previziunile omului de stiinta american pornesc, in parte, de la constatarile unor cercetari care si-au propus sa studieze durata de viata a unei fiinte umane lasate sa traiasca izolata in mediul ei natural. Dr. Jim Carey, specialist in biodemografie, de la Universitatea California, a analizat relatia dintre dimensiunea corporala si cea a creierului in cazul a diferite mamifere si a descoperit ca, daca omul ar fi lasat sa se dezvolte singur, in conditii de izolare, ar inceta din viata la varsta de 30 sau 40 de ani. Daca, in general, oamenii nu mor la o asemenea varsta, aceasta se datoreaza unui numar de doi factori: dimensiunile creierului si sociabilitatea - capacitatea de a ne specializa intr-un anumit domeniu si de a actiona impreuna. Cheia o constituie creierul, ca instrument al comportamentului social. Ca urmare a actiunii conjugate a dimensiunii creierului si a sociabilitatii, ajungem la o speranta de viata de 70-90 de ani, care nu constituie insa, nici pe departe, limita de sus. Potrivit explicatiilor dr. Carey, s-a observat ca durata de viata a viespilor solitare, in mediul lor natural, nu depaseste 10 zile pana la doua saptamani. In schimb, viespile care vietuiesc in grupuri sociale traiesc doi pana la trei ani. In cazul altor grupuri sociale de insecte, cum ar fi furnicile sau termitele, regina poate trai doua sau trei decenii. "Din momentul in care dispui de ajutoare si de un cuib, conditiile si riscurile mortalitatii sunt mult mai reduse. Cuibul iti ofera protectie, in vreme ce ajutoarele contribuie la sporirea capacitatii defensive. Pe masura ce specializarea creste, reproducerea cade in seama unui singur individ "regina", afirma dr. Carey. In mod similar, leii, care traiesc in grupuri sociale, au o viata mai lunga decat tigrii, care, in esenta, sunt solitari. De asemenea, stramosii nostri nomazi nu traiau mai mult de 40-50 de ani. Ca atare, explicatia de ce omul modern are o speranta de viata mai mare rezida in faptul ca traim in grupuri sociale tot mai complexe, in masura sa ne ofere protectia de care nu am dispune daca am trai singuratici. Dr. Carey este absolut convins ca unii dintre copiii care se nasc acum vor continua sa fie in viata in anul 2150, fiind atat de sigur in aceasta privinta incat a si facut un pariu substantial cu un prieten. Intrebarea este insa daca el sau prietenul vor mai trai pana atunci...