Cum ne „actualizăm” creierul în era AI. Abilitățile uitate care ne ajută să facem față unei lumi în schimbare rapidă

În era AI și, în general, a schimbărilor rapide în plan tehnologic și la nivelul societății în ansamblu, abilități trecute cu vederea de oamenii de știință devin esențiale pentru a ne adapta mai bine și a duce o viață înfloritoare, în acord cu potențialul fiecăruia dintre noi, spune cercetătoarea în neuroștiințe Hannah Critchlow, de la Universitatea Cambridge, citată de BBC Future.

Neuroștiințele scot la iveală secretele creierului uman FOTO shutterstock

În noua sa carte, Creierul în secolul 21, aceasta oferă un ghid cu privire la abilitățile necesare pentru a ne actualiza creierul și astfel a ține pasul cu o lume care evoluează într-un ritm alert, potențial copleșitor.

„Practic, am scris-o pentru mine, ca să pot lua decizii mai bune și să-mi îmbunătățesc propria viață, mai ales pe măsură ce traversez vârsta mijlocie”, spune Critchlow.

„Dar și pentru părinții mei, ca să-și poată menține un creier sănătos până la o vârstă înaintată, și pentru fiul meu, care are acum 10 ani. Ce pot face ca să-i ajut creierul să se dezvolte?”, arată ea.

La prima vedere, pare o sarcină aproape imposibilă: creierul nostru are în esență aceeași structură precum a strămoșilor din Epoca de Piatră. Apoi, analize arheologice au relevat faptul că chiar s-ar fi micșorat semnificativ în ultimii 10.000 de ani.

Dar, potrivit neurocercetătoarei, oamenii dispun de resursele cognitive necesare pentru a înfrunta provocările unei lumi ce se schimbă într-un ritm fără precedent. În acest sens, o abilitate centrală este flexibilitatea mentală, în esență capacitatea de a tolera incertitudinea, iar vestea bună este că aceasta poate fi antrenată.

Cum ne ajută cercetările din neuroștiințe să privim inteligența dintr-o altă perspectivă

Cercetătoarea a început cartea în urmă cu trei ani, înainte de explozia inteligenței artificiale – dar chiar și atunci, aceasta se dezvolta rapid și era evident că va acapara o mare parte a vieții – la nivel social și individual.

Atunci, ca și acum, această dezvoltare era privită, în egală măsură, cu teamă și entuziasm.

Dar, reflectând la cum a apărut inteligenta artificială, este clar că s-a bazat pe ce am aflat despre creierul nostru de la neuroștiiinte. Așa că de ce să nu punem întrebarea invers: cum ar fi să folosim această cunoaștere pentru a valorifica la potențialul maxim abilitatea noastră naturală de a ne adapta?

Cele mai valoroase abilități pentru secolul în care trăim

Cercetătoarea spune că s-a axat pe acele abilități adesea ignorate de oamenii de știință– și anume cele care stau la baza capacității noastre de a ne conecta unii cu alții, de a imagina o lume nouă, de a inova, de a rezolva probleme și de a gândi pe termen lung.

În esență, spune cercetătoarea, într-o perioadă de schimbări sociale și tehnologice fără precedent, trebuie examinată capacitatea noastră de a tolera schimbarea, incertitudinea și ambiguitatea.

Aceasta are mai multe fațete, și anume:

Abilitățile „soft”: Inteligența emoțională și empatia

Scorurile la acestea pot fi cei mai importanți predictori pentru satisfacția cu viața noastră, calitatea relațiilor si chiar ai succesului academic.

Deși au o componentă genetică, între 10% și 45%, inteligența emoțională și empatia sunt abilități ce pot fi antrenate. Potrivit lui Jamil Zaki, psiholog la Universitatea Stanford, se poate începe cu un exercițiu de compasiune față de sine, de pildă punând întrebarea: de ce simt această emoție și ce mă poate ajuta să trec peste senzația de disconfort pe care o provoacă?

Apoi, de la compasiunea de sine la empatie tranziția se face firesc, spune cercetătorul.

Inteligența corpului

Aceasta se bazează pe resursele de energie - combustibilul bun pentru creier, dar și microbiomul ce susține sănătatea intestinului.

Un studiu realizat de Hilke Plassmann de la Insead din Fontainebleau, Franța, și colegii ei, pe 100 de voluntari sănătoși care au luat pre- și probiotice, a ajuns la o concluzie surprinzătoare: după 7 săptămâni, s-a constatat că aceștia aveau un microbiom intestinal mai variat, comparativ cu cei care au luat placebo, dar și niveluri mai ridicate de altruism – tradus prin disponibilitatea de a oferi mai mult din câștigurile proprii în numele egalității.

Deși mecanismul nu este pe deplin înțeles, se știe că celulele nervoase din intestin au o conexiune cu creierul: de pildă, sunt trimise semnale de la nervul vag la insulă, regiunea din creier responsabilă de colectarea de informații din mediul exterior și luarea deciziilor.

Ce se întâmplă, potrivit ipotezelor neurocercetătorilor, este că bacteriile din intestin produc acei neurotransmițători capabili să modifice conexiunile neuronale asociate cu comportamentul, inclusiv cel social.

Creativitatea

Potrivit lui Critchlow, diferenta de creativitate dintre un Wolfgang Amadeus Mozart și o persoană obișnuită este mai degrabă una de grad: are la bază un talent înnăscut, dar nu este mai puțin o abilitate.

În această privință, visarea cu ochii deschiși sau a-ți lăsa mintea să hoinărească este o stare naturală a minții ce poate fi valorificată. De fapt, 20% din timpul unei zile este ocupat cu această activitate fără scop sau obiect precis – mintea pur și simplu rătăcește fără a se fixa pe ceva specific. Sunt condițiile ideale pentru a da voie ideilor noi să apară. Poate fi de ajutor o simplă plimbare în natură – aceasta crește activitatea așa-numitelor unde alfa, asociate cu o stare de calm al minții și gândirea creativă.

Așa se explică probabil faptul că Arhimede și-a avut momentul eureka pe când făcea baie și corpul său era relaxat.

Benefic este și somnul și, în special, momentele ce îl premerg, când apar gânduri fragmentare și chiar stranii – această stare crește activitatea undelor cerebrale asociate cu creativitatea, pentru că mintea intră într-o stare intermediară între veghe și vis, propice pentru asocieri inedite de idei.

Exercițiile fizice

Nu ajută doar corpul să fie tonifiat, ci și creierul, întrucât astfel iau naștere noi neuroni și conexiuni nervoase – adică practic mijloace ce ajută mintea să se întărească și să producă noi idei și să încorporeze noi informații – păstrând-o ageră și flexibilă.

Secretele bioenergeticii: combustibilul pentru minte și creier

Mitocondriile, micile centrale energetice din celulele noastre, trebuie să funcționeze eficient pentru a produce combustibilul necesar pentru corp și minte.

Creierul consumă cantități uriașe de energie și are nevoie de combustibil bun pentru acel tip de gimnastică mentală necesar adaptării fluente la un mediu în continuă schimbare – ce poate fi copleșitor din cauza surplusului de informații care dau năvală într-un anumit moment.

Potrivit cercetătoarei, acest combustibil poate fi produs în mai multe moduri interconectate.

Ea spune că face exerciții fizice, pentru că ajută la multiplicarea mitocondriilor, astfel încât corpul să dispună de suficiente centrale energetice pentru a funcționa optim.

De asemenea, somnul suficient este vital pentru a elimina reziduurile toxice rezultate din producerea de energie.

La fel, alimentele sănătoase – mai puțin procesate și bogate în zahăr- au rolul lor: furnizează mitocondriilor combustibilul potrivit pentru energia de care au nevoie deopotrivă mintea și corpul.

Tensiunea din inima ființei noastre

Este cumva paradoxal faptul că creierul uman are uneori dificultăți să suporte și se luptă atât de mult să gestioneze incertitudinea și ambiguitatea care o însoțește.

Pe de altă parte, ca specie, oamenii au fost împinși mereu să inoveze și să se dezvolte, să exploreze și să-și mențină curiozitatea vie.

În concluzie, suntem constant prinși într-un vârtej: creăm schimbarea, dar ne și temem de ea. Este o tensiune importantă, dar care definește abilitatea psihologică a viitorului: toleranța la incertitudine.