Sistemul de scanare facială a dat greș în România. O femeie din Marea Britanie a fost confundată cu sora sa geamănă

O eroare a noului sistem european de control la frontieră, prin scanare facială, a creat probleme pe aeroportul din Cluj-Napoca, unde femeie din Marea Britanie a fost oprită după ce sistemul a confundat datele sale cu cele ale surorii gemene.

Sistemul EES se aplică tuturor cetăţenilor din afara UE şi Schengen. FOTO: MAI

Sistemul european de control la frontieră bazat pe recunoaștere facială și amprente, cunoscut sub denumirea EES (Entry/Exit System), a fost creat pentru a înlocui ștampilele aplicate în pașapoarte cu o evidență digitală a intrărilor și ieșirilor din spațiul Schengen pentru cetățenii din afara Uniunii Europene. Implementarea sa a fost amânată de mai multe ori din cauza dificultăților tehnice, iar după lansare mai multe aeroporturi europene au raportat întârzieri și probleme de funcționare.

Un incident petrecut chiar în România relatat de Politico, în care o femeie a fost confundată cu sora sa geamănă, arată că verificările automate nu sunt lipsite de erori.

Incidentul a avut loc la sfârșitul lunii mai pe aeroportul din Cluj-Napoca, unde o cetățeană britanică, angajată a publicaţiei citate, a fost oprită de autoritățile de frontieră, care au informat-o că sistemul indică o posibilă depășire a perioadei legale de ședere în spațiul Schengen. Potrivit datelor din sistem, femeia nu ar fi înregistrat ieșirea din Schengen după o călătorie în Amsterdam, însă ea nu fusese în Amsterdam în perioada respectivă.

Călătoria fusese făcută de sora sa geamănă, iar sistemul a „amestecat” cumva datele celor două surori, care, deşi au aceeași naționalitate, aceeași dată de naștere și același nume de familie, au, însă, prenume diferite, amprente diferite și pașapoarte diferite.

După aproximativ 15 minute de verificări suplimentare, autoritățile române i-au permis femeii să continue călătoria către Regatul Unit.

Cum a fost posibilă eroarea

Cazul a atras atenția specialiștilor în securitate cibernetică, care spun că incidentul ar putea avea la bază o combinație între o eroare de înregistrare în sistem și o verificare incompletă făcută la frontieră.

Niovi Vavoula, profesor de politici în domeniul securității cibernetice la Universitatea din Luxemburg și specialist care a oferit consultanță legislatorilor europeni în legătură cu funcționarea sistemului EES, consideră că incidentul de la Cluj ar putea fi rezultatul unei succesiuni de erori, produse în două momente diferite.

Prima problemă ar putea să fi apărut în Olanda, la înregistrarea ieșirii din spațiul Schengen. Potrivit specialistei, există posibilitatea ca sistemul să fi preluat greșit datele unei călătorii efectuate de sora geamănă, într-o perioadă în care EES era abia lansat și încă se confrunta cu probleme tehnice, în contextul în care călătoria în Amsterdam a avut loc pe 12 aprilie, la numai două zile după activarea sistemului informatic, pe 10 aprilie.

„Nu era pe deplin pregătit sau exista o defecțiune” la punctul de control, a explicat Vavoula, punctând că astfel de situații pot apărea în primele etape de funcționare ale unui sistem complex și că probleme similare au fost raportate după introducerea EES.

A doua problemă putea apărea la verificarea făcută pe aeroportul din Cluj-Napoca, unde aceasta s-a făcut exclusiv pe imaginea facială furnizată de sistem, nu şi pe nume sau paşaport.

Regulamentul EES prevede că identificarea unui călător trebuie făcută prin verificarea mai multor date biometrice și de identificare, nu doar prin recunoașterea facială. Imaginea feței trebuie comparată cu alte informații, precum amprentele digitale și datele din pașaport, elemente care rămân diferite chiar și în cazul surorilor gemene.

Potrivit lui Vavoula, faptul că verificarea s-a oprit la asemănarea facială arată că procedura nu a fost aplicată complet.

„Din relatarea pe care mi-ați trimis-o, reiese că autoritățile nu sunt suficient de bine pregătite pentru a face diferența între diferitele procese de identificare și se bazează pe imaginea facială ca singura metodă de identificare”, a declarat aceasta pentru Politico.

Specialista a explicat faptul că această abordare poate duce la ceea ce psihologii numesc „anchoring bias” (prejudecata de ancorare), situația în care o persoană se fixează pe prima informație disponibilă și ignoră alte elemente care ar putea schimba concluzia.

„Faptul că nu au verificat datele din pașaport în sistemul EES și nici nu au ținut cont că sistemul este încă nou și se confruntă cu diverse probleme arată ceea ce se numește anchoring bias, când te bazezi pe prima informație și ignori tot restul dovezilor”, a mai spus cercetătoarea.

Ministerul de Interne din Olanda și Poliția de Frontieră din România nu au oferit momentan un punct de vedere în legătură cu acest caz, potrivit publicaţiei citate.

Probleme pentru britanicii după Brexit

Sistemul EES îi afectează pe cetățenii britanici, după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, deoarece astfel de verificări se plică în cazul tuturor persoanelor din din afara UE și a spațiului Schengen.

Comisia Europeană a transmis că nu poate comenta cazuri individuale, dar a precizat că responsabilitatea pentru datele introduse în sistem aparține statelor membre.

„Statele membre sunt responsabile pentru datele înregistrate în EES, la care Comisia nu are acces”, a transmis un purtător de cuvânt al instituției.

Reprezentantul Comisiei a explicat şi că, la prima intrare în spațiul Schengen, fiecare călător trebuie să furnizeze atât date biometrice, cât și informații din pașaport, tocmai pentru ca sistemul să poată identifica separat fiecare persoană.

„Dacă un călător este preocupat de modul în care îi sunt procesate datele, are dreptul să solicite rectificarea și completarea datelor personale. În acest caz, se poate adresa autorităților competente ale statului membru, fie la frontieră, fie ulterior”, a precizat Comisia Europeană.