Sărăcia, factor declanșator pentru consumul de alcool și depresie. "Gândul de unde mai scot bani pentru copii, acela n-are leac"
0Specialiștii în psihiatrie spun că sărăcia îi îmbolnăvește psihic pe români. În zonele sărace ale țării, depresia a devenit un fenomen tot mai îngrijorător, mai ales fiindcă merge mână-n mână cu abuzul de băuturi alcoolice. Este un cerc vicios din care puțini reușesc să iasă.
Conform statisticilor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), aproximativ 10% din populația României a fost diagnosticată cu depresie. Procentul nu reflectă nici pe departe realitatea și mai dureroasă de pe teritoriul țării noastre, în condițiile în care, din cauza cutumelor, a lipsei de educației, a convingerilor religioase sau a fricii de stigmatizare mult mai mulți români suferă în tăcere și nu ajung niciodată să fie diagnosticați. În schimb, o parte ajung la suicid, iar cei mai mulți își îneacă tristețea în alcool, închizând un cerc vicios din care puțini reușesc să mai scape. Tot statisticile ne arată că, în ultimii trei ani, numărul pacienților cu tulburări mintale și de comportament din România a crescut cu 25%.
„Cu siguranță sărăcia este un factor de stres”
Emil Panțiru este medic psihiatru la Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani. Acesta a observat că numărul depresiilor este mare, iar una dintre principalele cauze declanșatoare este sărăcia.
„Cu siguranță, sărăcia este un factor de stres, iar stresul stă la baza unei tulburări depresive. Sărăcia în zona noastră este acută, este o problemă reală. Depresia este o problemă foarte serioasă în societatea noastră și cred că într-adevăr zona noastră (Botoșani, Moldova în general) fiind cumva văduvită de posibilități financiare, neavând o climă prielnică, precum zonele mediteranene, unde incidența depresiei este mult mai mică, într-adevăr avem o incidență mult mai mare”, precizează medicul botoșănean.
Situația nu este specifică doar zonei Moldovei, ci tuturor regiunilor sau comunităților sărace din România. Grija zilei de mâine îi macină până la epuizare pe mulți români. „Ajung seara la magazin. Cumpăr pâine, niște pate, parizer, pufuleți și merg acasă. După ce îmi văd copiii și încep să-mi spună că trebuie și aia, și aia, la școală, începe să mă ia cu furnicături. Femeia și ea îmi spune că mașina de spălat dă semne de oboseală. Și stau așa cu ochii în tavan când mă pun în pat și nu știu pe unde să mai scot cămașa. Pe unii îi bagă-n pământ. Știu oameni care au căzut din picioare de necaz și de griji”, spune Viorel, un sătean din Botoșani, care muncește în construcții. Este singurul întreținător al unei familii cu trei copii. Iar ca Viorel mai sunt destui români.
„Sărăcia mă termină. Dau la vaci, la fermă, la lopată de-mi rup șalele. Da' pun brâu, mai dau cu ceva alifie și trece. Dar gândul de unde mai scot bani pentru copii, acela n-are leac. Mă seacă așa la inimă”, mărturisește și Nicolae, un tânăr de 30 de ani, tatăl a doi copii.
"Sărăcia are impact asupra nivelului economic și educațional al familiei. Sărăcia este un factor favorizant pentru alte probleme intrafamiliale. La toate acestea se adaugă lipsa de comunicare, lipsa de modele parentale adecvate, consumul excesiv de alcool, neglijarea, abuzul fizic și emoțional”, spune și psihiatrul pediatric Laura Jijie. Specialiștii din alte țări confirmă legătura de cauzalitate dintre depresie și sărăcie ca fiind vizibilǎ la nivel global.
„Tulburările de depresie și anxietate sunt responsabile împreună pentru 8% din anii trăiți cu dizabilități la nivel global. Contrar preconcepțiilor larg răspândite, acestea nu sunt boli ale bogăției. Într-o anumită zonă, persoanele cu cele mai mici venituri sunt de obicei de 1,5 până la 3 ori mai predispuse decât persoanele bogate să experimenteze depresie sau anxietate. Trăind în locuințe inadecvate, în cartiere cu venituri mici, persoanele sărace sunt, de asemenea, mai expuse la factori de stres din mediul înconjurător, cum ar fi poluarea, temperaturile extreme și condițiile dificile de somn, care pot provoca boli mintale. Condițiile din copilărie - sărăcia resimțită în copilărie și in utero - cresc probabilitatea unei nutriții deficitare și a altor factori de stres, ceea ce duce la afectarea dezvoltării cognitive și la boli mintale la vârsta adultă”, precizează specialiștii Matthew Ridley, Gautam Rao, Frank Schilbach și Vikram Patel în studiul „Poverty, depression, and anxiety: Causal evidence and mechanisms”, pentru revista „Science”. Cu alte cuvinte, sărăcia ne poate îmbolnăvi.
„Consumul de alcool este uriaș pe tot parcursul anului”
Sărăcia închide un cerc vicios care poate doborî mulți oameni pentru cǎ, în mod paradoxal, predispune la un comportament vicios. Persoanele sărace își caută refugiul în vicii. În România, în localitățile și regiunile sărace, alcoolul este principalul viciu al săracului. Mulți oameni pauperi îl percep ca un anxiolitic, ca o substanță care-i face să evadeze din realitatea cotidiană stresantă și doborâtoare. De multe ori, banii pe care i-ar putea da pe mâncare îi aruncă pe alcool, tocmai fiindcă băutura le facilitează acea desprindere de realitate. Consumul de alcool accentuează depresia sau provoacă tulburări psihice mai grave.
„Consumul de alcool să știți că este uriaș pe tot parcursul anului. Există o legătură de cauzalitate strânsă între cele două. Într-adevăr, pauperitatea vine la pachet și cu un consum de alcool. Problema este atât de serioasă încât din punctul meu de vedere ca și psihiatru aș separa-o în cadrul psihiatriei. Aș crea o nișă, ca în țările civilizate, care să trateze exclusiv partea de adictologie. Este o problemă acută. La noi, pe gardă, majoritatea pacienților care se prezintă au și istoric de consum, consum acut, etilism și așa mai departe”, precizează medicul botoșănean.
Conform unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), România se afla în 2023 pe primul loc în Uniunea Europeană la consumul de alcool, cu 12,3 litri de alcool pur pe cap de locuitor, mult peste media de 8,5 litri raportată la nivelul țărilor membre. O parte a celor care consumă alcool excesiv o fac pentru a-și alina tristețea sau pentru a se rupe de o realitate prea dură. Și asta în condițiile în care, mai ales în mediul rural, există o preconcepție legată de vizita la psihiatru. „Te consideră nebun. Îți zice să mergi mai des la Biserică, să te rogi mai des. Nimeni nu te crede că îți este rău. Zice ce te alinți”, spune o săteancă din zona Todireniului. Alcoolul luat ca anxiolitic sau alinare nu face decât să agraveze situația.
Practic, se transformă în alcoolism, o patologie care antrenează un alt cerc vicios și care poate duce la boli grave și deces. Conform statisticilor internaționale, alcoolul este principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și invaliditatea în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, reprezentând 10% din toate decesele din această grupă de vârstă. Populațiile vulnerabile au rate mai mari de mortalitate și spitalizare legate de consumul nociv de alcool.
Se încarcă comentariile...
