Sapte filme pentru sapte zile

Vineri, 15 martie MOSCOVA NU CREDE IN LACRIMI SSS URSS, 1979 (TELE 7 abc, 20,30). Spre surpriza generala, in plin razboi rece, o productie cinematografica "made in URSS" obtine Oscarul pentru cel mai

Vineri, 15 martie MOSCOVA NU CREDE IN LACRIMI SSS URSS, 1979 (TELE 7 abc, 20,30). Spre surpriza generala, in plin razboi rece, o productie cinematografica "made in URSS" obtine Oscarul pentru cel mai bun film strain. Poate pentru ca semana izbitor cu melodramele din anii '50 ale studiourilor din Hollywood care isi propuneau sa urmareasca in timp destinul unui grup de femei, incepand cu anii liceului si pana la varsta maturitatii. Vom face, asadar, la inceput, cunostinta cu trei prietene, care locuiesc in caminul de fete al unei fabrici din Moscova, in perioada lui Hrusciov, pentru ca apoi sa fim invitati sa intreprindem un salt peste 20 de ani, pentru a vedea ce se intampla cu ambitioasa Ludmila (Irina Nuraviova), cu serioasa Antonia (Raisa Riazanova) si cu zburdalnica Katia (Vera Olentova). In ciuda tuturor compromisurilor si dezamagirilor, nefericiri in dragoste, divorturi, copii nascuti in afara casatoriei, prietenia dintre cele trei ramane indestructibila. Jocul celor trei actrite este o incantare, in vreme ce regizorul Vladimir Mensov are, intre altele, meritul de a fi evitat cat a putut intruziunea politicului. Sub noua conducere, canalul TELE 7 abc a avut cutezanta sa-si propuna reinvierea unor mari succese de odinioara ale cinematografiei tarilor rasaritene, in primul rand defuncta URSS, care, sa nu uitam, pe langa puzderia peliculelor de propaganda, isi are la activul ei si mari izbanzi artistice. Telespectatorii mai vartsnici vor aplauda, desigur, prada nostalgiei, aceasta initiativa, repetam indrazneata. Cum va reactiona insa noua generatie de spectatori? Involuntar, ne vin in minte cuvintele inegalabilului cineast francez Rene Clair intr-o scrisoare catre prietenul sau Robert Brasillach, autor, alaturi de Maurice Bardche, al unei remarcabile Istorii a Cinematografului (destinul sau a fost tragic, fiind executat, in 1945, pentru articolele scrise in timpul ocupatiei, favorabile Germaniei): "Un film este rezultatul efoturilor de cateva luni, prin inmanuncherea catorva idei, contributia catorva colaboratori, putina chimie, putina mecanica. Brusc, se transforma intr-un organism viu in fata publicului, apoi incepe sa moara. Cand il revedem, la o distanta de ani dupa ce s-a nascut, cautam in zadar ceea ce era viu in el, punctele de contact intre realitatea care a dainuit pret de un anotimp si publicul contemporan. Pe ecran nu mai raman decat vagi siluete, provenind dintr-un vag muzeu al umbrelor, care se estompeaza putin cate putin, asa cum dispar, la cantecul cocosilor, fantomele legendei". Cuvinte care se constituie intr-o splendida definitie a parfumului discret, a farmecului usor desuet al Cinematecii, unde, de fiecare data cand pasesti inauntru, traiesti, prin reintalnirea cu umbrele trecutului, regretul propriei tinereti pierdute... Sambata, 16 martie TURNUL DE CONTROL SSS SUA, 1999 (ROMANIA 1, 21,35). Privire in lumea fascinanta a controlorilor de trafic aerian, unde fiecare minut este trait la maxima intensitate. In spatiul restrans al unui turn in care lucreaza doi asemenea "acari" ai vazduhului, se ciocnesc doua caractere tari, doi profesionisti desavarsiti: Nick Falzone (John Cusack), socotit cel mai bun in meserie, si proaspat venitul Russell Bell (Billy Bob Thornton), un adept al filozofiei Zen-buddhiste, care ii contesta intaietatea primului. In rivalitatea dintre cei doi vor fi angrenate si sotiile lor (Cate Blanchet si Angelina Jolie - foto). Aducand, pe alocuri, prin universul inedit pe care il exploreaza, cu M*A*S*H (atat filmul, cat si serialul), TURNUL DE CONTROL demareaza fulminant, dar, din pacate, in partea a doua se transforma intr-o banala comedie romantica, cu accent pe incercarile lui John Cusack de a-si recastiga sotia care l-a parasit. Ramane insa performanta superba a echipei de interpreti, in special Thornton, care este, pur si simplu, formidabil. Remarcam si desenul animat pentru adulti SOUTH PARK: MAI MARE, MAI LUNG SI NECENZURAT (HBO, 22,55), o satira necrutatoare la adresa ipocriziei moralei americane. Chiar daca "eroii" sunt niste copilasi - teribil de spurcati la gura - filmul, preluare a unui serial de succes, merita nu unul, ci mai multe patratele rosii, nefiind, in nici un caz, destinat celor mici. Duminica, 17 martie lURAGANUL SSS SUA, 1996 (ROMANIA 1, 21,40). Un grup de adolescenti indisciplinati se imbarca la bordul unei nave-scoala, condusa de un capitan rigid (Jeff Bridges - foto), care vrea sa faca din ei oameni dintr-o bucata. In timpul voiajului spre America Latina, nava va avea de infruntat un uragan salbatic, care se va solda cu o tragedie. Chiar daca, prin tema initiatica, este socotit de unii ca o parafrazare a peliculei de mare succes DEAD POETS SOCIETY (Cercul poetilor morti), URAGANUL (regia Ridley Scott) isi are propria originalitate si impresioneaza prin sobrietatea interpretarii, prin frumusetea peisajelor marine, ca si prin secventa electrizanta a furtunii. Luni, 18 martie AFACERI DE FAMILIE SS SUA, 1990 (ANTENA 1, 23,30) Daca s-ar face o statistica, numarul filmelor care incep cu intoarcerea acasa a eroului pentru a asista la inmormantarea unei persoane dragi s-ar ridica la ordinul sutelor. Si de data aceasta, punctul de pornire il constituie o asemenea trista imprejurare, "oaia neagra" a familiei (Michael O'Keefe) venind sa aduca un ultim omagiu fratelui sau, care, aparent, s-a sinucis. "Sapand" mai in profunzime si implicandu-se - normal, nu-i asa? - intr-o relatie cu iubita fratelui sau (Bridget Fonda - foto), fiul risipitor va descoperi ca nici pe departe nu poate fi vorba de o sinucidere, ci de o crima, vinovatul fiind cineva foarte apropiat de victima. Realizatorii s-au straduit sa imprime o atmosfera de suspans, dar reusesc doar pe alocuri. Marti, 19 martie PACATELE UNUI TATA SS SUA, 1985 (ANTENA 1, 23,30) James Coburn este un mai varstnic maestru al baroului, cu reputatia de afemeiat, ceea ce nu o impiedica insa pe o tanara avocata (Glynnis O'Connor), fiica fostului asociat al acestuia, sa i se asocieze. Inevitabilul se va produce, tanara va accepta sa aiba o aventura cu el, dar lucrurile se vor complica atunci cand isi va face aparitia fiul batranului. Tema am mai intalnit-o de "n" ori, dar, ce-i drept, nu putem sa pretindem originalitate tuturor scenariilor... Miercuri, 20 martie Luminile nordului SSS SUA, 1979 (TVR 2, 22,00) Uneori, realizatorii independenti, care nu dispun de cine stie ce mijloace financiare, izbutesc "sa ia fata" marilor studiouri, prin prospetimea viziunii, pasiunea detaliului si minutiozitatea reconstituirii atmosferei. Este cazul cuplului de cineasti Rob Nilsson si John Hanson, care, in tripla calitate de producatori, regizori si montori, reusesc sa ne ofere o imagine de neuitat a luptei cu stihiile naturii a unei mici comunitati de fermieri de origine suedeza, din Dakota de Nord, pe fundalul cumplitei ierni din 1915-1916. Dispunand de un buget de numai 300.000 dolari si beneficiind de o echipa de actori necunoscuti, cei doi au realizat o adevarata capodopera, un film de arta (in alb-negru) care lasa o impresie de nesters, distinctia Camera d'Or pentru debut, primita la Festivalul de la Cannes, fiind pe deplin meritata. Pacat ca de atunci nu s-a mai auzit nimic de cei doi cineasti. Celor care nu au vazut DOMNII PREFERA BLONDELE, Pro Tv le ofera (la 1,00) prilejul de a recupera aceasta lacuna. Combinatia dintre blonda Marilyn Monroe si bruneta Jane Russell, pornite sa suceasca mintile si sa le usureze portofelele barbatilor, este exploziva. Joi, 21 martie NU MA CHEAMA GARY SS SUA, 1999 (HBO, 20,00). Soap opera care se desfasoara in lumea dubioasa a cinematografiei porno si a travestitilor newyorkezi. Ne vom intalni cu o noua varianta a vesnicului triunghi amoros: de data aceasta doi barbati si o femeie. Unul dintre barbati (Vincent D'Onofrio) e star, bisexual, al filmelor porno, celalalt un operator al liniei de telefoane erotice, intre cei doi infiripandu-se o puternica atractie, ceea ce nu e deloc pe placul unei chelnerite (Salma Hayek - foto), amanta primului. Ea nu-l poate suferi pe rivalul ei neasteptat, cu care se va impaca insa cand obiectul (sau subiectul) afectiunii lor comune se va imbolnavi de SIDA, amandoi facand cu schimbul pentru a-l ingriji. Moravurile se schimba, dupa cum se vede, "corectitudinea politica" si "discriminarea pozitiva", care ne vin de peste Ocean, ne indeamna sa privim cu indulgenta asemenea, cum sa le spunem, bizarerii.