Cât câștigă tinerii la început de carieră și de ce salariul nu le ajunge pentru o viață financiară independentă

Un salariu de aproximativ 4.000 de lei net este reperul pentru un angajat aflat la început de carieră, însă costurile locuirii pot consuma aproape integral venitul lunar. În timp ce meseriile practice oferă alternative profesionale, tot mai mulți tineri iau în calcul și plecarea în străinătate.

Diploma nu garantează automat un salariu care să asigure independența financiară. Foto: arhivă

Intrarea pe piața muncii nu le garantează tinerilor și independența financiară. Deși există numeroase posturi destinate candidaților fără experiență, salariile de început sunt adesea insuficiente pentru a acoperi cheltuielile unei persoane care locuiește singură. În marile orașe, chiria și utilitățile pot consuma o parte importantă din venitul lunar.

Datele Salario, comparatorul salarial al eJobs, indică un salariu mediu net de aproximativ 4.000 de lei pentru angajații entry-level, cu cel mult doi ani de experiență. În același timp, diferențele dintre domenii sunt semnificative. Construcțiile, de exemplu, au înregistrat un salariu mediu net de 5.275 de lei în august 2026, potrivit Institutului Național de Statistică, însă veniturile diferă în funcție de calificare și experiență.

Pentru mulți tineri, problema nu este doar găsirea unui loc de muncă, ci și posibilitatea de a-și permite o locuință. În București, chiria unei garsoniere a ajuns la o mediană de aproximativ 435 de euro în noiembrie 2026. La un venit de 4.000 de lei net, plata locuinței poate depăși jumătate din salariu, înainte de achitarea facturilor, alimentelor și transportului.

Primul salariu, între 4.000 de lei și dificultatea găsirii unui loc de muncă

Intrarea pe piața muncii nu le garantează tinerilor un venit suficient pentru a-și susține singuri cheltuielile. Deși există numeroase posturi destinate candidaților fără experiență, obținerea unui loc de muncă rămâne dificilă, iar salariile de început nu țin întotdeauna pasul cu prețurile chiriilor și ale serviciilor.

Potrivit unei analize eJobs, în primele opt luni din 2026 au fost publicate aproximativ 100.000 de locuri de muncă pentru candidații entry-level și cei fără experiență. Acestea au reprezentat mai mult de jumătate din totalul pozițiilor disponibile pe platformă.

Cu toate acestea, experiența profesională continuă să fie un obstacol pentru cei care încearcă să se angajeze pentru prima dată. 58,6% dintre participanții la sondajul realizat de platformă au indicat cerința experienței anterioare drept principala dificultate în găsirea unui loc de muncă, inclusiv pentru posturile destinate începătorilor.

Presiunea financiară îi determină pe mulți să accepte și locuri de muncă în afara domeniului în care s-au pregătit. 51,2% dintre respondenți au declarat că ar lucra într-un alt domeniu pentru a obține un venit lunar, în timp ce 36,6% ar accepta o astfel de variantă doar temporar.

Datele Salario, comparatorul salarial al eJobs, indică un salariu mediu net de aproximativ 4.000 de lei pentru angajații entry-level, cu cel mult doi ani de experiență.

Cât contează studiile superioare în obținerea unui salariu mai bun

Diferențele dintre veniturile angajaților în funcție de nivelul de educație arată că pregătirea profesională continuă să conteze pe piața muncii, chiar dacă diploma universitară nu garantează un salariu ridicat imediat după absolvire.

Potrivit raportului „Education at a Glance 2026”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), rata șomajului în rândul tinerilor cu studii superioare din România a scăzut de la 6% în 2015 la 3% în 2025.

În același timp, aproximativ 23% dintre românii cu vârste între 18 și 24 de ani nu erau încadrați în muncă și nici nu urmau o formă de educație sau pregătire profesională în 2025. Proporția este peste media OCDE, de 14%.

Diferențele se regăsesc și în câștigurile salariale. Angajații cu studii liceale generale câștigă, în medie, cu 11% sub media națională, în timp ce persoanele cu pregătire profesională au venituri cu 8% sub acest reper. Pentru cei care nu au finalizat studiile liceale, diferența ajunge la 18%.

Meseriile practice pot aduce venituri peste salariile de început

O alternativă pentru tinerii care aleg să intre direct pe piața muncii este orientarea către meserii practice. Construcțiile reprezintă un exemplu relevant, însă veniturile diferă considerabil în funcție de calificare, experiență și responsabilitățile postului.

Datele Institutului Național de Statistică arată că salariul mediu net din construcții a ajuns la 5.275 de lei în august 2026. Nivelul depășește cu aproximativ 1.275 de lei salariul mediu net de 4.000 de lei aferent unui post entry-level la nivel național.

Totuși, salariul mediu al sectorului nu reflectă venitul unui muncitor fără experiență. În această categorie intră și ingineri, tehnicieni, șefi de șantier și angajați cu vechime, ale căror câștiguri ridică media.

O imagine mai apropiată de veniturile celor care intră în domeniu este oferită de datele privind posturile declarate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Pentru ocupațiile din grupa muncitorilor în construcția de clădiri, mediana salariului brut oferit la angajare a fost de 4.582 de lei. Suma corespunde unui venit net estimat la aproximativ 2.680 de lei, fără deduceri personale și facilități fiscale.

În octombrie 2026, aproximativ 82% dintre anunțurile analizate pentru această categorie de ocupații ofereau salariul minim aplicabil în sector.

Astfel, un tânăr care începe să lucreze în construcții fără calificare poate câștiga cu aproximativ 1.300 de lei mai puțin decât un angajat entry-level, la nivel național.

Perspectivele se schimbă însă odată cu dobândirea unei specializări. Electricienii, instalatorii, sudorii, zidarii sau faianțarii pot obține venituri mai ridicate, în funcție de experiență și de cererea pentru serviciile lor.

Salariile din Germania și Olanda, alternative pentru muncitorii români

Diferențele salariale dintre România și alte state europene îi determină pe unii tineri să ia în calcul angajarea în străinătate, inclusiv în domenii care nu necesită studii universitare.

Germania și Olanda se numără printre piețele unde lucrătorii din construcții pot găsi oferte salariale mai ridicate.

În Germania, salariul minim legal este de 13,90 euro brut pe oră începând cu 1 ianuarie 2026. De la 1 ianuarie 2027, acesta va crește la 14,60 euro brut pe oră, potrivit Ministerului Federal al Muncii și Afacerilor Sociale.

În Olanda, contractul colectiv de muncă din sectorul construcțiilor și infrastructurii stabilește, de la 1 iulie 2026, o grilă salarială de început cuprinsă între 15,98 și 16,97 euro brut pe oră pentru lucrătorii de cel puțin 21 de ani, în funcție de etapa de angajare. Pentru posturile obișnuite de pe șantier, grilele pot fi mai ridicate, în funcție de categoria profesională.

Valorile nu pot fi comparate direct cu salariile nete din România. Din veniturile obținute în străinătate trebuie scăzute impozitele, contribuțiile sociale, chiria, transportul și celelalte cheltuieli curente.

În unele situații, angajatorii oferă cazare sau decontează transportul, însă condițiile diferă de la un contract la altul. 

Câți tineri vor să plece din România pentru un salariu mai mare

Dorința de a obține venituri mai ridicate în străinătate se reflectă și în intențiile declarate de tineri. Potrivit Barometrului Național al Tinerilor realizat de INSCOP Research, 27,6% dintre respondenții cu vârste între 18 și 35 de ani intenționau să plece din România pentru o perioadă mai lungă, în următoarele 12 luni, pentru muncă sau studii.

Principalul motiv invocat este obținerea unui loc de muncă mai bine plătit. Aproximativ 64,7% dintre tinerii chestionați au indicat acest aspect atunci când au fost întrebați de ce aleg unii români să plece în străinătate.

Corupția și dorința de a începe o viață nouă au fost menționate fiecare de câte 10% dintre respondenți.

Datele privind migrația efectivă arată amploarea fenomenului. În 2025, 54.966 de persoane au emigrat definitiv din România, cel mai ridicat număr din ultimii 35 de ani, potrivit Institutului Național de Statistică. În același an, 19.637 de persoane s-au întors definitiv în țară.

O chirie de 435 de euro poate consuma peste jumătate din salariul unui tânăr

Dincolo de diferențele salariale, costul locuirii reprezintă una dintre principalele probleme pentru cei care încearcă să se întrețină singuri după angajare.

În București, chiria solicitată pentru o garsonieră a ajuns la o mediană de aproximativ 435 de euro pe lună în noiembrie 2026. Pentru apartamentele cu două camere, valorile mediane ale ofertelor active sunt cuprinse între aproximativ 550 și 620 de euro, în funcție de eșantionul analizat și de metodologia utilizată.

La cursul BNR din 12 noiembrie 2026, de 5,3459 lei pentru un euro, chiria unei garsoniere de 435 de euro ajunge la aproximativ 2.325 de lei lunar.

Asta înseamnă că un angajat care câștigă 4.000 de lei net ar cheltui peste jumătate din venit numai pentru locuință, înainte de plata utilităților, alimentelor și transportului.

O simulare realizată de Adevărul Financiar, pe baza unor costuri lunare estimate pentru un tânăr care locuiește singur în București, arată cum se împarte bugetul între chirie, utilități, hrană și transport:

La un salariu net de 4.000 de lei, cheltuielile de bază depășesc venitul lunar cu 55 de lei. Calculul nu include cheltuieli neprevăzute, îmbrăcăminte, servicii medicale, divertisment sau economii.

Situația este diferită pentru un angajat care câștigă 5.275 de lei net, cât era salariul mediu din construcții în august 2026. După achitarea cheltuielilor incluse în simulare, acestuia i-ar rămâne aproximativ 1.220 de lei.

Pentru un muncitor necalificat care începe să lucreze în construcții și obține aproximativ 2.680 de lei net, plata chiriei ar consuma aproape 87% din venit. În aceste condiții, locuirea pe cont propriu ar fi dificilă fără sprijin financiar, venituri suplimentare sau împărțirea costurilor cu o altă persoană.

Împărțirea chiriei și a utilităților între doi tineri poate reduce semnificativ presiunea asupra bugetului. În cazul garsonierei de 435 de euro, fiecare ar suporta aproximativ 1.163 de lei pentru chirie, la care s-ar adăuga jumătate din cheltuielile comune.

Ajutorul propus de stat pentru tinerii cu venituri de până la 4.000 de lei

Problema costurilor de locuire a ajuns și în atenția parlamentarilor. O inițiativă legislativă înregistrată la Senat pe 28 octombrie 2026 propune acordarea unui sprijin financiar pentru plata chiriei și reducerea anumitor abonamente de transport pentru tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care au venituri salariale nete de cel mult 4.000 de lei lunar.

Potrivit proiectului de lege B598/2026, ajutorul pentru chirie ar urma să fie de 600 de lei pe lună în București și Cluj-Napoca, 500 de lei în Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea și 400 de lei în celelalte localități.

Sprijinul ar putea fi acordat pentru cel mult 36 de luni. Proiectul mai prevede reducerea cu 50% a abonamentelor de transport public local, metropolitan și feroviar de navetă.

Printre condițiile de eligibilitate se numără existența unui contract de muncă cu normă întreagă, închirierea unei locuințe printr-un contract înregistrat la organele fiscale și lipsa unei locuințe în proprietate. Sunt prevăzute și excepții pentru studenții care lucrează part-time și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate.

România, pe primul loc în UE la supraaglomerarea locuințelor în rândul tinerilor

Dificultatea de a obține independența locativă este reflectată și de statisticile europene. Potrivit Eurostat, în 2025, 60,4% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani locuiau în gospodării supraaglomerate, cea mai ridicată proporție din Uniunea Europeană.

România era urmată de Letonia, cu 54,9%, și Bulgaria, cu 52,8%.

La nivelul întregii populații din România, rata supraaglomerării era de 40,4%, cu 20 de puncte procentuale sub nivelul înregistrat în rândul tinerilor.

Indicatorul nu arată direct câți tineri locuiesc cu părinții sau câți nu își permit să închirieze o locuință. Acesta măsoară însă proporția persoanelor care trăiesc în gospodării în care numărul camerelor este insuficient în raport cu numărul și structura membrilor familiei.