Rromii fac bani din repatriere

După o excursie de o săptămână în Marsilia, o familie de rromi s-a întors acasă cu circa 2.700 de euro, din care 600 de euro au fost plătiţi de autorităţile franceze în contul celor

După o excursie de o săptămână în Marsilia, o familie de rromi s-a întors acasă cu circa 2.700 de euro, din care 600 de euro au fost plătiţi de autorităţile franceze în contul celor cinci copii cu vârste sub cinci ani

Sute de cetăţeni români de etnie rromă aciuaţi prin Franţa beneficiază de transport gratuit până în România, dar şi de bani pe care ar trebui să-i folosească pentru cheltuielile de drum. Ei profită de programele din Franţa destinate imigranţilor şi după ce stau câteva luni, în diferite localităţi, cer să fie repatriaţi.

Ultimul transport charter cu care au venit din Franţa aproape 150 de români de etnie rromă a ajuns, săptămâna trecută, pe aeroportul de la Timişoara. Faţă de alte grupuri care au mai venit până acum, de data asta au fost foarte mulţi copii, cu vârste de la câteva luni până la cel mult zece ani.

În unele familii tradiţionale ale etniei rrome, formate din mamă şi tată, copii căsătoriţi care acum au şi ei copii, au fost şi cinci copii care au fost duşi pentru doar o săptămână în Franţa. "Ne-am dus să căutăm de lucru, ce să facem aicea, că n-avem din ce trăi. Copiii i-am dus cu noi că nu aveau cu cine să rămână acasă.

Dar nu a fost uşor, nu găsim aşa de lucru. Am stat în gări... Ne-am întors acu' de sărbători", a spus Traian Bogăţean.

Cei mai descurcăreţi au aflat de la confraţii lor că statul francez le oferă sprijin să se întoarcă în ţară, le plăteşte drumul şi primesc şi câteva sute de euro. Prin programul de repatriere, adulţii au primit 320 de euro, iar copii, 120 de euro. În unele cazuri, după o excursie de o săptămână în Marsilia, o familie de rromi s-a întors acasă cu circa 2.700 de euro, din care 600 de euro i-au primit cinci copii cu vârste sub cinci ani.

Repatrierea devine rutină pentru rromi

Primele repatrieri au început în decembrie 2007, iar de atunci, lunar, vin la Timişoara cel puţin trei transporturi charter cu câte 150 de persoane.

În luna aprilie, au venit şase astfel de grupuri şi încă de pe acum se anunţă că şi în mai sunt programate repatrieri. Chiar dacă statul francez încearcă să popularizeze această metodă de repatriere şi nu-i refuză pe românii care cer ajutor, şansele ca rromii să rămână definitiv în România sunt mici. "Acum am fost plecat patru luni şi asta e a treia oară când mă întorc.

Am venit şi io acasă cu copiii că avem familie, avem şi noi morţii noştri, dar după sărbători ne întoarcem, ce să facem aici, că nu avem ce lucra", spune Alexandru Adam.

În Marsilia, au lucrat în construcţii, în pieţe, la curăţenie şi au stat în case părăsite, barăci, gări sau chiar pe stradă. Uneori, au mai primit de la francezi haine pe care au de gând să le vândă în pieţele din România, la mâna a doua.

Talentul muzical nu le-a adus mulţi bani

"Io m-am dus să cânt, dar nu a prea mers, aşa. Pe stradă, nu prea s-a putut, că nu te lasă şi dacă mă lăsau nu făceam aşa mulţi bani. Numa' la alte munci dacă o să mai merg", spune Roman Denu, care, chiar dacă nu a reuşit să intre într-o formaţie undeva în Franţa, a reuşit măcar să-şi aducă acasă o orgă mare, cu lumini.

Alte câteva persoane au încercat să facă bani din cântat, pe stradă, dar spun că nu le-a ieşit mai mult de 15-20 de euro la fiecare, într-o zi, iar cu sumele astea nu se puteau întreţine. Rromii au domiciliile în diferite judeţe din ţară, Mureş, Gorj, Bistriţa, Cluj, Alba, Caraş-Severin, iar unii sunt din Bucureşti. De la Aeroportul Internaţional Timişoara, autorităţile locale le-au pus la dispoziţie, gratuit, transport până la gară, de unde fiecare a plecat cu trenul spre localitatea de domiciliu.