Romanii se tiganesc cu spaniolii care i-au angajat la cules de capsuni

Romanii care s-au intors deja de la cules de capsuni apreciaza diferit experienta pe care au avut-o in Spania. Cativa lucratori au acuzat patronii spanioli de inselaciune, nemultumiti de conditiile de

Romanii care s-au intors deja de la cules de capsuni apreciaza diferit experienta pe care au avut-o in Spania. Cativa lucratori au acuzat patronii spanioli de inselaciune, nemultumiti de conditiile de cazare, de tariful perceput pentru aceasta, de hrana si de ritmul de lucru. Astfel, ei s-au plans ca li s-au promis 500 de euro pe luna, in mana, dar din aceasta suma li s-au retinut bani pentru cazare (10 la suta) si au trebuit sa-si plateasca mancarea. Unii au cerut "concediu de odihna" sau retributie in lei, pe care s-o primeasca in tara la intoarcere. Cativa au descoperit abia in Spania ca sunt "bolnavi de lumbago, afectiune care nu le permite sa lucreze aplecati", solicitand ca statul roman sa le plateasca drumul in tara. Autoritatile romanesti au tratat cu mare atentie fiecare caz in parte, solicitand lamuriri de la spanioli. Autoritatile spaniole au prezentat acte din care reiese ca persoanele nemultumite (8 cazuri din cateva sute de muncitori) nu prea stiau ce au semnat, pretentiile lor depasind prevederile contractuale. "Nu putem sta 6 ore in picioare, am crezut ca putem culege capsuni stand asezati pe un scaun. Cam astea sunt motivatiile nemultumitilor", ne spun cei de la Oficiul pentru Recrutarea Fortei de Munca in Strainatate. Scandalul iscat in jurul subiectului, mai sustin cei de la Oficiu, risca sa afecteze sansele romanilor de a lucra pe viitor in Spania, mai ales ca zilele acestea ar trebui ratificata conventia bilaterala de catre parlamentul din tara respectiva. Daca lucratorul roman lasa impresia unui om cu multe pretentii si randament scazut, exista numerosi muncitori necalificati din tari mai sarace care abia asteapta sa ii ia locul. Pe de alta parte, doua dintre tinerele care au lucrat in Spania, o translatoare si o culegatoare de capsuni, au o varianta cu totul diferita de a "protestatarilor". Vasilica Stanciu, care si-a intrerupt contractul din cauza unei probleme familiale, ne-a declarat: "Cei care se plang nu puteau face fata ritmului de lucru. Erau la ferma in care lucrau si marocani, si algerieni, si polonezi, dar si spanioli. Toti aveau aceleasi conditii, care nu sunt de lux, dar in mod cert sunt mai decente decat au posibilitatea sa-si asigure multi romani in tara. Asa-zisii patroni sunt de fapt tarani spanioli, care muncesc cot la cot cu noi. Una dintre romancele nemultumite ramanea mereu ultima si patronii o ajutau, ii faceau treaba, fara rusine. Ea de fapt a dorit sa ramana in Italia, ca infirmiera. A oprit-o in ultimul moment faptul ca soferul autocarului i-a retinut pasaportul, iar ceilalti romani au avertizat-o ca risca sa fie expulzata. In camp venea cu tricouri mulate pe corp, fara sutien si cu pantalonasi provocatori. N-o baga nimeni in seama, n-avea pe cine sa agate: erau doar oameni necajiti, care munceau pentru familiile de acasa". Vasilica Stanciu spera sa fie reprimita in Spania imediat ce-si va rezolva necazurile din familie: "Asa s-au invatat romanii, ca-i mai usor sa te plangi decat sa muncesti", ne spune Vasilica. "In patru luni, se scot peste 2.200 de euro, bani in mana, daca te tii de treaba. Cine ia, in tara, banii astia? Plus ca mai vezi si lumea: duminica, lucratorii de la ferma unde nimerisem eu mergeau la plaja, la Atlantic".