Analiză Mii de firme din România nu mai fac față crizei și concediază angajați. „Cultura organizațională și atitudinea oamenilor devin la fel de importante ca rezultatele”

Peste două milioane de români lucrează în firme mici și mijlocii, cu maximum 10 angajați, întreprinderi extrem de sensibile la fluctuațiile economice și la scăderile de consum. O bună parte dintre acești antreprenori au încercat să-și optimizeze afacerea, sperând că vor evita concedierile, după cum au explicat antreprenorii consultați de „Adevărul”.

Circa 200.000 de angajați pot fi concediați în acest an. Foto arhivă

Potrivit datelor statistice consultate de „Adevărul”, în România există aproximativ 420.000 de microîntreprinderi cu până la 10 angajați (o medie de circa 5 angajați/firmă), companii care întâmpină mari dificultăți financiare din cauza recesiunii tehnice în care se află țara noastră și a scăderii dramatice a consumului în primele două luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Toate acestea au pus o presiune semnificativă pe micile companii, determinând tot mai mulți antreprenori să ia măsuri de optimizare a afacerilor sau, în cazuri extreme, să reducă personalul.

Datele publicate de INS arată că cifra de afaceri cu amănuntul a scăzut în ianuarie cu 9,1%, iar în februarie cu 7,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. În realitate, unii antreprenori estimează că scăderea reală a vânzărilor a fost și mai severă, ajungând la 25% în ianuarie și aproape 20% în februarie. Această scădere a consumului a afectat direct fluxul de numerar al microîntreprinderilor, punând sub presiune capacitatea lor de a plăti salariile, chiriile și alte costuri fixe.

Surse din piață au afirmat pentru „Adevărul” că, în cazul în care economia nu se redresează, numărul persoanelor disponibilizate ar putea ajunge la 200.000 în acest an, doar de la firmele mici și mijlocii.

Mediul privat a încercat să-și optimizeze costurile fără concedieri

Pentru a face față acestei situații, antreprenorii au implementat o serie de măsuri: reducerea cheltuielilor neesențiale, eliminarea bugetelor pentru cursuri și evenimente, înlocuirea întâlnirilor fizice cu cele online, diversificarea canalelor de vânzare prin marketplace-uri și vânzări cross-border, orientarea mai directă către clienții B2C, campanii susținute de email marketing și fidelizarea clienților existenți. În paralel, companiile au extins portofoliul de produse pentru a răspunde mai bine cererii și a atrage segmente noi de clienți.

„Înainte de a lua decizia dificilă de a reduce personalul, compania a încercat o serie de măsuri menite să optimizeze costurile și să își consolideze veniturile, într-un efort de a menține echilibrul financiar fără a afecta echipa. Prima direcție a fost reducerea cheltuielilor neesențiale. Au fost eliminate bugetele pentru cursuri și evenimente plătite, iar întâlnirile fizice cu potențiali colaboratori, distribuitori sau producători au fost înlocuite cu întâlniri online, semnificativ mai eficiente din punct de vedere al costurilor. În paralel, compania a încercat să își diversifice canalele de vânzare, adoptând o strategie multichannel, inclusiv vânzări pe piețe externe. Un alt pas important a fost orientarea mai directă către segmentul B2C, pentru a reduce dependența de parteneriatele tradiționale și a crește marjele de profit. Fidelizarea clienților a devenit o prioritate strategică, iar compania a extins portofoliul de produse și a colaborat cu branduri suplimentare pentru a atrage segmente noi de clienți. Toate aceste măsuri au reprezentat încercări concrete de adaptare la un context economic dificil. Cu toate acestea, dacă presiunile financiare persistă, companiile ajung uneori în situația în care optimizările operaționale nu mai sunt suficiente, iar deciziile privind reducerea personalului devin inevitabile", a declarat pentru „Adevărul”, sub protecția anonimatului, directorul unei firme cu 10 angajați.

Sunt concediați și angajații cu vechime

Probleme financiare au și firmele cu mai mult de 10 angajați, reprezentantul unei societăți specializată în fabricarea mobilierul afirmând pentru „Adevărul” că a fost nevoit să concedieze 12% dintre oameni.

„În ultima lună, am luat decizia dificilă de a încheia colaborarea cu trei persoane din echipă. Contextul economic actual a accelerat, într-adevăr, aceste decizii, însă ele nu au fost generate exclusiv de criză. Mai degrabă, criza a scos în evidență cât de important este ca fiecare membru al echipei să contribuie pozitiv la direcția companiei. Chiar dacă vorbim despre angajați cu vechime, am considerat că este esențial să menținem un mediu de lucru sănătos, orientat spre soluții, colaborare și responsabilitate. În perioade dificile, cultura organizațională și atitudinea oamenilor devin la fel de importante ca rezultatele. Deciziile nu au fost ușoare, dar au fost necesare pentru a proteja echipa, stabilitatea și capacitatea noastră de a merge mai departe într-un context economic complicat", a declarat pentru „Adevărul” George Udriște, CEO Princemob Buro.

Dificultăți financiare persistente

La rândul său, fondatoarea unei comunități de 67.000 de antreprenori, Mona Bardos, a declarat pentru „Adevărul” că pentru multe firme mici și mijlocii salariile reprezintă cel mai mare cost fix și de multe ori acestea se gândesc să-și optimizeze costurile prin concedieri.

„În perioada aceasta observ din ce în ce mai clar că discuțiile despre concedieri nu mai sunt un subiect «de evitat», ci unul real, prezent în mintea antreprenorilor. Nu vorbim neapărat despre decizii impulsive, ci mai degrabă despre un calcul rece, făcut în contextul unei presiuni tot mai mari pe costuri, cashflow și predictibilitate. Pentru multe IMM-uri, oamenii reprezintă cel mai mare cost fix. Iar când veniturile devin instabile sau scad, prima reacție nu este concedierea în sine, ci o perioadă de analiză: unde sunt pierderile, ce roluri sunt esențiale și ce poate fi optimizat. Abia după această etapă apar și deciziile dificile”, a declarat Mona Bardos pentru „Adevărul”.

Din discuțiile purtate pe Grupul micilor antreprenori din România, reiese că aceștia nu-și doresc neapărat să concedieze, dar iau în calcul acest scenariu ca pe o formă de protecție a business-ului.

„Mai ales în firmele mici, unde fiecare salariu cântărește mult, o decizie de acest tip vine cu presiune emoțională reală, nu doar financiară. În același timp, vedem și o schimbare de mentalitate: în loc de concedieri masive, mulți încearcă variante intermediare — reducerea programului, colaborări pe bază de proiect, externalizare sau automatizare. Practic, încearcă să câștige flexibilitate fără să piardă complet oamenii. Cred că în perioada următoare nu vom vedea neapărat valuri bruște de concedieri, ci mai degrabă un proces gradual, în care fiecare antreprenor își ajustează echipa în funcție de cât de stabil reușește să își mențină business-ul. Este, până la urmă, o perioadă de recalibrare, nu doar de reducere de costuri", a declarat Bardos pentru „Adevărul”.

Scăderi abrupte ale cifrei de afaceri

În primele două luni din acest an, vânzările din comerţul cu amănuntul au scăzut faţă de perioada similară din anul trecut, cu 9,1% în ianuarie și 7,6% în februarie.

Scăderile s-au datorat reculului înregistrat la vânzările de produse nealimentare (-8,8%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor (-3,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-1,7%).

În termeni lunari (februarie față de ianuarie) vânzările cu amănuntul au crescut marginal cu +0,2% în februarie 2026 față de luna precedentă, ceea ce se traduce printr-o scădere anuală de -6,2% față de anul precedent.

Previzionăm o ușoară accelerare de +0,5% a creșterii vânzărilor cu amănuntul în 2026, comparativ cu +0,2% în 2025, arată economiștii BCR, potrivit cărora consumul privat va rămâne probabil redus, deoarece se așteaptă ca creșterea salariilor reale să rămână negativă în prima jumătate a anului 2026.

Încrederea consumatorilor a scăzut marginal în martie, ajungând la -32,0 față de -31,5 înregistrat anterior, înregistrând a patra lună consecutiv sub minimele pandemiei din 2020. Sentimentul privind situația financiară viitoare, situația economică viitoare și viitoarele achiziții majore a scăzut în martie față de februarie, mai spun analiștii BCR.

Sentimentul în comerțul cu amănuntul a scăzut brusc la -4,3 în martie, față de -1,3 în februarie. Managerii vorbesc despre o activitate comercială viitoare mult mai scăzută și o creștere a nivelului stocurilor.