România, pe locul 55 în clasamentul mondial al libertății presei, în urma unei țări africane

Pentru prima dată în istoria clasamentului mondial al libertății presei, situația globală este considerată „dificilă”. România pierde șase poziții și ajunge pe locul 55, în spatele Ghanei.

Libertatea presei în România e pe locul 55, după Ghana. FOTO: Arhivă

Situația libertății presei în lume atinge un nou prag critic în 2025, arată cel mai recent raport realizat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Presiunea economică asupra mass-media a devenit principalul factor care amenință independența editorială și calitatea jurnalismului.

RSF atrage atenția că factorii economici au un impact devastator asupra presei: concentrarea proprietății media, presiunea din partea agenților de publicitate și distribuirea netransparentă a fondurilor publice compromit independența editorială.

„Fără independență economică, nu poate exista o presă liberă. Când mass-media sunt constrânse financiar, sunt atrase într-o cursă pentru audiență în detrimentul calității raportării și pot cădea pradă oligarhilor și autorităților care caută să le exploateze”, avertizează Anne Bocandé, director editorial al RSF.

Ea subliniază și efectele dramatice ale sărăcirii presei: „Când jurnaliștii sunt sărăciți, nu mai au mijloacele de a rezista dușmanilor presei – cei care promovează dezinformarea și propaganda. Economia media trebuie urgent restabilită într-o stare propice jurnalismului și care să asigure producția de informații fiabile, care este în mod inerent costisitoare”.

Giganții tech domină spațiul informațional

Platformele precum Google, Facebook sau Amazon absorb tot mai multe venituri din publicitate – fonduri care ar putea susține jurnalismul de calitate. În 2024, cheltuielile globale pentru publicitatea pe rețelele sociale au ajuns la 247,3 miliarde de dolari, cu 14% mai mult decât în 2023.

Aceste platforme contribuie, în același timp, la amplificarea dezinformării și a manipulării, în timp ce concentrarea proprietății media – prezentă în 46 de țări – rămâne o problemă gravă.

România: pluralism mediatic, dar probleme de transparență

România are un peisaj mediatic divers și, în teorie, pluralist. Totuși, lipsa de transparență privind finanțarea presei, în special prin fonduri publice direcționate politic, și instabilitatea pieței media subminează încrederea publicului și calitatea jurnalismului.

Țara noastră a coborât de pe locul 49 pe 55 în clasamentul mondial, pierzând 6 poziții într-un an.

SUA: jurnalismul local, în colaps

În Statele Unite, aflate acum pe locul 57 (cu două poziții mai jos față de anul trecut), jurnalismul local este afectat grav. Indicatorul economic a scăzut cu peste 14 puncte în ultimii doi ani.

Peste 60% dintre jurnaliștii intervievați de RSF în Arizona, Florida, Nevada și Pennsylvania spun că „este dificil să câștigi un salariu decent ca jurnalist”. 75% consideră că „instituția media medie se luptă pentru viabilitate economică”.

Raportul mai notează că al doilea mandat al lui Donald Trump a adâncit criza prin oprirea bruscă a finanțării pentru Agenția SUA pentru Media Globală (USAGM), afectând redacții și privând sute de milioane de oameni de informații fiabile.

Europa: cel mai sigur loc pentru jurnaliști, dar nu lipsit de riscuri

Chiar dacă Europa rămâne regiunea cu cel mai bun climat pentru jurnaliști, există îngrijorări și aici. În Franța (locul 25), o parte importantă a presei este controlată de câțiva proprietari foarte bogați. În Cehia (locul 10), Canada (21) și Australia (29), concentrarea media este considerată o amenințare latentă.

Cazuri extreme: Rusia, Tunisia, Georgia

În Rusia (locul 171), presa este controlată aproape exclusiv de stat sau de oligarhi apropiați Kremlinului. În Georgia (locul 114) și Tunisia (locul 129), autoritățile folosesc pretexte legale și financiare pentru a reprima jurnalismul independent.

Interferențe editoriale și finanțări condiționate

Raportul RSF subliniază și lipsa de autonomie editorială în multe redacții. În 92 din cele 180 de țări analizate, proprietarii media influențează constant conținutul editorial.

În Liban (locul 132), India (151), Armenia (34) și Bulgaria (70), multe instituții media depind de finanțări condiționate de la persoane apropiate mediului politic sau de afaceri.

Mai grav, în țări precum Rwanda (146), Emiratele Arabe Unite (164) și Vietnam (173), jurnaliștii spun că această interferență are loc „întotdeauna”.