România îl are pe Dracula, dar Serbia revendică locul de baștină al primului vampir din istorie. De la Bran, la Kisiljevo

Dacă România este cunoscută drept „țara lui Dracula”, Serbia își revendică, la rândul ei, locul de leagăn al vampirilor. În satul Kisiljevo, la 100 de kilometri est de Belgrad, localnicii vor să reînvie legenda primului vampir din istorie și să atragă turiști dornici de povești cu mister.

Dracula are concurență: Serbia își revendică primul vampir din lume. Foto arhivă

Petar Blagojevic, primul vampir documentat

După aproape 300 de ani, locuitorii unui sat din Serbia aflat la 100 de kilometri spre est de capitala Belgrad, ocalnicii vor să readucă la viață o poveste cu vampiri uitată, pentru a atrage turiști, mizând pe fascinația mondială pentru miturile sângeroase.

Legenda sârbă povesteşte că, la începutul verii anului 1725, comunitatea din Kisiljevo a fost cuprinsă de teamă după ce mai mulți săteni au murit în condiții suspecte. Curând, oamenii au început să creadă că Petar Blagojevic, un locuitor decedat recent, s-ar fi întors din mormânt pentru a bântui satul și a-i omorî pe cei vii, astfel că, speriată, micuţa comunitate a decis să-i deschidă mormântul, sub supravegherea unui preot.

„Era într-o zi de iunie sau iulie. Au chemat un preot şi au deschis mormântul. Au găsit un cadavru complet intact. Când i-au înfipt în inimă un ţăruş din lemn de păducel, sânge proaspăt a început să curgă din gura şi urechile lui. Toţi cei care au văzut au înţeles că nu era o glumă”, povesteşte Mirko Bogicevic, fostul primar al satului şi biograful neoficial al lui Petar Blagojevic, a cărui familie trăieşte în Kisiljevo de 11 generaţii. El spune că pentru cei care au asistat la scena respectivă acest moment a fost dovada că legenda vampirilor nu era doar un mit.

„Probabil era un om obişnuit care a avut norocul - sau ghinionul - să devină vampir. Tot ce se ştie despre el este că provenea din Kisiljevo, numele său apare în registre începând cu aproximativ 1700”, a mai spus acesta, ţinând în mână o copie a Wienerische Diarum din 21 iulie 1725, gazeta Curţii de la Viena, semn că povestea s-a răspândit repede, potrivit scmp.com.

Legenda lui Petar Blagojevic ar sta la baza termenului „vampir”

Relatările soldaților austrieci care ocupau Serbia la acea vreme au ajuns la Viena, de unde a fost trimisă o misiune pentru a investiga. Medici austrieci au ajuns la Kisiljevo, iar termenul „vampir” a fost consemnat pentru prima dată, deși etimologia cuvântului rămâne neclară.

Clemens Ruthner, directorul Centrului de Studii Europene de la Trinity College din Dublin, consideră că legenda lui Petar Blagojevic a contribuit la apariția termenului „vampir” în documente oficiale. El crede că termenul „ulpior”, care înseamnă „persoana rea”, a fost înţeles greşit de medicii austrieci, care l-ar fi ntat drept „vampir” în rapoartele lor.

„Există un cuvânt bulgar vechi, Upior, care înseamnă «persoană rea». În opinia mea, sătenii au murmurat acest cuvânt de mai multe ori, medicii l-au înţeles greşit şi au notat «vampir» în raportul lor”, directorul Centrului de Studii Europene de la Trinity College din Dublin.

Mister, superstiție și potențial turistic

Trei sute de ani mai târziu, puțini își mai amintesc că Serbia ar fi leagănul vampirilor. În Kisiljevo, însă, localnicii vor să reînvie această poveste pentru a atrage vizitatori. Cu ajutorul căutătorilor de noduri energetice, ei au localizat mormântul lui Blagojevic, ascuns timp de secole într-un mic cimitir situat între trei câmpuri de porumb şi un lac, potrivit unui profesor de istorie.

„Am condus ancheta acum câţiva ani împreună cu căutători , persoane care localizează nodurile de energie din pământ. Chiar lângă locul unde ne aflăm, s-a întâmplat ceva cu adevărat neobişnuit: beţele pe care le foloseau s-au îngropat literalmente în pământ. Căutătorul nu mai văzuse niciodată aşa ceva. Mormântul, a cărui piatră funerară s-a erodat de-a lungul secolelor, prezenta semne a ceva foarte neobişnuit”, a povestit Nenad Mihajlovic, un profesor de istorie în vârstă de 62 de ani, care susţine că, odată ce trupul vampirului a fost dezgropat, în urmă cu aproape 300 de ani, a fost ars, iar cenuşa a fost aruncată în lacul din apropiere.

Vampirismul, între magie și explicații științifice

Astăzi, oficialii din turismul local cred că legenda are potenţial şi ar putea atrage turiști.

„Multe mituri şi legende sunt legate de regiunea noastră. Şi nu mă refer doar la povestea lui Petar Blagojevic, ci şi la magia valahă. Fiecare sat are propriile tradiţii”,”, spune Dajana Stojanovic, directoarea oficiului de turism, potrivit aceleiaşi surse.

Specialiștii explică apariția acestor legende prin nevoia comunităților de a găsi explicații pentru evenimente inexplicabile, precum epidemiile.

„Vampirismul, la fel ca vrăjitoria, este un model foarte comun pentru a explica ceea ce nu se poate explica. Mai ales fenomene colective, cum ar fi epidemiile. Vampirismul este o gândire magică: în loc să accepți existența unor bacterii, găsești un vinovat - un mort care ar trage pe alții după el”, a explicat Clemens Ruthner, care consideră că o epidemie de antrax ar fi fost cauza reală a deceselor atribuite vampirului.