România aşteaptă o explicaţie convingătoare pentru restricţiile britanice

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României la Londra, Răduţa Matache, şi-a exprimat dezamăgirea faţă de decizia anunţată ieri de guvernul britanic de a prelungi cu un an restricţiile

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României la Londra, Răduţa Matache, şi-a exprimat dezamăgirea faţă de decizia anunţată ieri de guvernul britanic de a prelungi cu un an restricţiile impuse cetăţenilor români, alături de cei bulgari, pe piaţa muncii din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, şi a cerut o 'explicaţie convingătoare' din partea autorităţilor britanice.

Subiectul este amplu dezbătut în presa britanică de azi, la o zi după ce ministrul imigraţiei Liam Byrne anunţa, printr-un comunicat, că Londra a decis să restricţioneze în continuare accesul pentru muncitorii slab calificaţi din România şi Bulgaria, cel puţin până la sfârşitul anului 2008. Justificarea guvernului britanic a fost menţinerea unui echilibru în politica de imigraţie, între beneficiile asupra economiei şi impactul social mai larg al imigraţiei.

Răduţa Matache a transmis ministrului Byrne 'regretul' guvernului român faţă de acestă decizie şi a pus sub semnul întrebării logica restricţiilor, atât timp cât românii reprezintă sub 1% din muncitorii imigranţi din Marea Britanie.

'Aştept încă să primesc o explicaţie convingătoare din partea unui oficial britanic privind motivele pentru care ei impun restricţii unui popor care nu vine aici în mare număr, în condiţiile în care imigranţii din alte state sunt mai numeroşi', a declarat diplomatul român, citat de Guardian şi BBC Radio 4 .

Decizia de a-i exclude pe români de pe piaţa muncii britanică, în mod tradiţional flexibilă, are o valoare mai mult simbolică decât practică, a mai spus Matache. Ea s-a declarat îngrijorată că imigranţii români vor fi vulnerabili la exploatarea pe 'piaţa gri', un avertisment în acest sens formulând şi sindicatele britanice.

Diplomatul român a pus sub semnul întrebării, de asemenea, statisticile guvernului britanic care indică un număr lunar de 4.000 de cereri de permise de muncă din partea românilor şi bulgarilor. Ea a atras atenţia că această statistică include şi studenţii care lucrează part-time şi persoanele dependente care nu intră pe piaţa muncii.

Imigranţii din România şi Bulgaria au accesul limitat la două programe speciale pentru muncitori sezonieri în agricultură şi în industria alimentară, şi în limita a 19.750 de permise de muncă. Personalul cu înaltă calificare va avea acces pe piaţa muncii din Marea Britanie în măsura în care posturile nu pot fi acoperite de rezidenţi britanici.

Anunţul guvernului britanic survine după ce acesta a recunoscut, luni, că a subestimat cu 300.000 numărul imigranţilor care au venit să lucreze în Marea Britanie în ultimii 10 ani. Noile date arată că, în total, 1,1 milioane cetăţeni străini au intrat pe piaţa muncii din Marea Britanie începând din 1997, nu 800.000 cât se estimase iniţial, a recunoscut secretarul pentru pensii şi muncă, Peter Hain.

De asemenea, guvernul a fost nevoit să admită că mai mult de jumătate din cele peste 2 milioane de noi locuri de muncă create de la venirea laburiştilor la putere au fost ocupate de forţă de muncă imigrată.

Confuzia privind numărul străinilor care lucrează în Marea Britanie s-a adâncit şi mai mult marţi seară, după apariţia unei scrisori în care statisticianul-şef estima la 1,5 milioane numărul străinilor de pe piaţa muncii, cu 400.000 mai mulţi decât indică cifrele, chiar şi revizuite, ale guvernului.

'Faptul că guvernul nu ştie numărul real al muncitorilor imigranţi în ultimii 10 ani este profund îngrijorător şi confirmă faptul că miniştrii pur şi simplu au pierdut controlul asupra sistemului', a criticat conservatorul Chris Grayling, ministru pentru muncă şi pensii în cabinetul din umbră.

Sondajele arată că imigraţia este una din principalele teme de preocupare pentru opinia publică britanică şi se transformă rapid într-o rană pe faţa politicii britanice, după cum comentează Financial Times. Vina nu este a imigranţilor, ci a politicienilor care ascund provocările şi oportunităţile oferite de imigraţie. Nici decizia guvernului de a impune restricţii oarecum arbitrare românilor şi bulgarilor, nici cererile conservatorilor pentru un control direct al imigraţiei nu constituie o politică constructivă. Imigranţii au contribuit cu 6 miliarde de lire sterline la creşterea economică în 2006, plătesc taxe pentru serviciile publice, iar un bun început ar fi dacă guvernul ar reevalua finanţarea sistemului, concluzionează Financial Times.