Româncele sunt cele mai nefericite din Europa. Care sunt motivele

Româncele sunt cele mai nefericite din Uniunea Europeană și se numără printre cele mai nefericite din lume. Aceasta este concluzia Hologic Global Women’s Health Index, un sondaj global cuprinzător care măsoară bunăstarea femeilor din 143 de țări și teritorii. Un expert în dezvoltare personală și un psiholog au explicat ce la face pe femeile din România atât de nefericite.

FOTO Arhivă

Studiul Hologic, realizat pe baza răspunsurilor a 79.000 de femei, analizează mai mulți factori-cheie pentru a determina bunăstarea acestora: îngrijirea preventivă, sănătatea emoțională, nevoile de bază și sănătatea individuală. România se situează pe locul 65 în lume, cu un scor de 54 din 100, unde 0 reprezintă cel mai rău posibil și 100 cel mai bun. Concret, doar femeile din Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova și Albania sunt mai nefericite decât româncele, la nivel european. La nivel mondial, femeile din țări precum Tadjikistan, Uzbekistan sau Kazahstan sunt mai fericite decât cele din România.

Conceptul de fericire este relativ și influențat de contextul cultural și social: pentru unele femei, fericirea poate fi legată de stabilitatea familială și respectarea tradițiilor, în timp ce pentru altele poate însemna realizări individuale și autonomie personală. „Depinde care sunt reperele fericirii, pentru că nu putem compara reperele unei femei din țările musulmane sau din China cu femeile din Uniunea Europeană. Acolo standardele sunt diferite, a fi fericit înseamnă să ai o familie numeroasă, copii și soțul să câștige foarte bine, liniștea și lipsa violenței și agresiuni în familie, pe când în România, standardele sunt cele europene, reperele sunt mult mai înalte și mult mai complexe. Femeia din România își dorește să fie o femeie de succes, să aibă o relație funcțională, să aibă o familie sănătoasă și împlinită. Adică sunt foarte multe condiții și aceste standarde, uneori, sunt nerealiste, sunt ridicate foarte sus și clar că nu ajung să fie atinse. Depinde pentru fiecare care este consistența care dă sensul fericirii. Din punct de vedere emoțional, dacă comparăm cu femeile din țările musulmane, din țările din Asia, ele au pretenții mult mai simple. Își doresc familie, în țările musulmane există niște reguli de conduita a familiei, destrămarea familiei este mult mai complicată. Și atunci clar că femeile sunt mai mulțumite pentru că se simt mai sigure, au securitate și au sprijin pentru că acolo familia, și familia lărgită, este foarte unită”, ne lămurește psihologul Keren Rosner.

Cele mai fericite femei din lume se găsesc în Taiwan, Kuweit, Austria, Germania și Elveția, în timp ce cele mai nefericite trăiesc în Bahrain, Burkina Faso, Ucraina, Afganistan și Sierra Leone.

Aproximativ una din trei femei la nivel mondial a raportat că a petrecut o mare parte din ziua precedentă sondajului cu dureri fizice. Mai mult decât atât, 4 din 10 femei au confirmat că au experimentat stres în ziua anterioară.

De ce sunt româncele cele mai nefericite

Accesul limitat la îngrijire preventivă, prioritățile zilnice legate de un nivel de trai scăzut și impactul negativ al pandemiei asupra sănătății emoționale sunt doar câteva dintre factorii care contribuie la această situație.  

Punctajul pentru îngrijirea preventivă a scăzut de la 30 la 23 în ultimul an. Lipsa screeningurilor și a controalelor medicale regulate contribuie la probleme de sănătate nedetectate și netratate la timp. Asta se vede și în raportul Eurostat, care arată că România are cel mai mare număr de decese atât din cauze prevenibile, cât și din cauze tratabile din Uniunea Europeană. „Din punctul de vedere al sănătății și al stării de bine fizice, dacă ne comparăm cu celelalte femei din Uniunea Europeană, sigur că nu avem același sistem de sănătate și același succes. Pentru că femeile din celelalte țări au mai mult timp pe care să îl dedice propriei persoane și sistemul de sănătate este conceput astfel încât prevenția să fie pe prim-plan. La noi se ajunge la medic atunci când ai deja o problemă, deci se complică lucrurile”, explică psihologul Keren Rosner.

Totodată, indexul pentru nevoile de bază a scăzut de la 80 la 74, indicând dificultăți în asigurarea alimentelor și a unui adăpost adecvat.

Româncele s-au confruntat cu o creștere a responsabilităților casnice și de îngrijire, precum și cu incertitudinea economică, ceea ce a dus la o agravare a stării lor emoționale. Izolarea socială și lipsa de sprijin din partea familiei și comunității contribuie la sentimentul de nefericire. Româncele fac cea mai mare parte din treburile casnice, arată numeroase studii, iar asta le lasă fără timp. „La noi, individualismul se vede, își arată consecințele și în ceea ce privește fericirea femeilor, pentru că din ce în ce mai multe femei sunt singure, familia este mai restrânsă, uneori este vorba doar de o femeie cu un copil și sigur că nu se poate trece atât de rapid de la familia tradițională la o familie de alt tip, fără să fie niște consecințe emoționale, un travaliu care să schimbe mentalitatea și să schimbe dorința și reperele. Pentru că până la urmă fericirea ține foarte mult de reperele pe care le avem, de motivație, de ceea ce ne dorim. Cu cât ne dorim lucruri mai simple și mai ușor de realizat, cu atât vom fi mai fericiți. Cu cât avem standarde mai înalte și mai complicate, în mai multe domenii, vor fi mult mai greu de atins. Pentru că nu ai timpul necesar să-l dedici tuturor aspectelor vieții și nu ai energia necesară ca să te implici în tot ceea ce ai vrea să meargă în viața ta”, a detaliat Keren Rosner pentru „Adevărul”.

Discriminarea de gen și inegalitatea persistente în România afectează negativ femeile, limitându-le accesul la oportunități economice și sociale. Asta duce la o stare de frustrare și la o nemulțumire constantă. „Una dintre cauze este discriminarea de la locul de muncă, în societate, în general, ceea ce duce la scăderea stimei de sine. Femeile sunt adesea supuse unor presiuni sociale puternice legate de aspectul fizic, viața personală sau carieră, ceea ce le poate face să se simtă ca și cum nu ar fi de ajuns și că nu sunt văzute așa cum sunt. Multe dintre ele se confruntă cu dificultăți în a-și gestiona rolurile de mamă, soție și angajată în același timp, ceea ce poate duce la un nivel ridicat al stresului și la nefericire”, adaugă consilierul în dezvoltare personală Mirela Husaru.

Trebuie să ceară ajutor

Problemele centrale sunt anxietatea și depresia, adesea legate de relații interpersonale neadecvate, din punct de vedere cazuistic, spune Keren Rosner. Suportul emoțional din partea partenerilor, familiei și prietenilor poate fi crucial în depășirea acestor dificultăți, chiar și în condiții materiale limitate.

Sunt necesare intervenții urgente în domeniul sănătății publice, accesului la servicii medicale și suportului emoțional pentru femei, pentru a reduce rata de nefericire, dar, înainte de toate, sunt lucruri pe care le putem face și noi. „În primul rând să identificăm ce anume ne dorim, care ar fi sensul vieții și ce anume considerăm că ne-ar aduce mulțumire și implicit fericire. Pentru că dacă ești nesigur și nu știi exact, poți să o iei pe un drum care duce spre succes, dar succes profesional, dar de fapt pentru tine este foarte importantă latura emoțională și relațională. Identificarea nevoilor cred că stă la baza drumului pe care tu îl alegi să fii fericit. Atunci când știi sigur ce-ți dorești, știi și pașii pe care trebuie să-i faci. Dacă prioritizarea ta este greșită, sigur că vei investi timp în ceva ce nu îți va aduce fericire, îți va aduce o bună stare sau îți va aduce mulțumire pe un anumit plan, dar nu fericirea pe care tu o aștepti”, mai arată psihologul.

La rândul ei, consilierul în dezvoltare emoțională Mirela Husaru pune accent pe faptul că trebuie să cerem ajutor, iar asta va contribui la o stare emoțională mai bună.

„Suntem bombardați din toate părțile cu sfaturi pozitive și exerciții de mindfulness, dar se vorbește foarte puțin despre curajul de a cere ajutor. Este un aspect important al abilității noastre de a avea grijă de noi înșine și de a face față provocărilor vieții. Când simțim că nu putem face față unei situații sau sentimente, cererea de ajutor ne poate ajuta să lucrăm cu un profesionist calificat care să ne ofere sprijin și îndrumare în gestionarea stresului și a altor probleme emoționale. A cere ajutor poate întări legăturile cu cei din jurul nostru. Atunci când cerem ajutor și suntem receptivi la el, ne arătăm vulnerabilitatea și recunoaștem că avem nevoie de ceilalți pentru a ne sprijini și a ne încuraja în diverse situații. Este și o modalitate de a învăța și de a ne dezvolta. A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune, ci un act de curaj și de înțelepciune”, concluzionează aceasta.