Regimul comunist de la Chisinau se pregateste sa-l aresteze pe Iurie Rosca

De cateva zile, Moldova din stanga Prutului parca e o fotografie miscata a Romaniei din decembrie '89. In Ocnita, din judetul Iedinet, in Pascaniul de Criuleni, in Calarasi, in Costestiul de pe malul

De cateva zile, Moldova din stanga Prutului parca e o fotografie miscata a Romaniei din decembrie '89. In Ocnita, din judetul Iedinet, in Pascaniul de Criuleni, in Calarasi, in Costestiul de pe malul stang al Prutului sau Olanestiul de pe Nistru, lumea urmareste cu sufletul la gura ultimele evenimente din Chisinau. Iar in capitala republicii, condusa de comunistii presedintelui Vladimir Voronin, evenimentele nu lipsesc deloc. Astazi Parlamentul Republicii Moldova are in program votarea ridicarii imunitatii lui Iurie Rosca, presedintele Partidului Popular Crestin Democrat, si a altor doi deputati PPCD. Cum comunistii detin majoritatea in Parlament, votul de azi e o simpla formalitate. Astfel, dupa vot, in orice moment Rosca poate fi "cercetat in stare de arest" de Procuratura. Presedintele PPCD, care a organizat manifestatiile de protest impotriva introducerii studiului obligatoriu a limbii ruse in scoli si care acum cere demisia guvernului comunist, e considerat un "inamic al statalitatii Moldovei", platit, fireste, de forte externe. Culmea e faptul ca, in aceste zile, comunistii au identificat mai multi inamici ai suveranitatii tarii, chiar decat Ceausescu in 1989. Astfel, Consiliul Europei e un organism care vrea sa impuna Moldovei "standarde duble", Romania duce aici o politica de "unionism tarator", iar relatiile cu Ucraina sunt atat de proaste incat Prada (parlamentul) de la Kiev a parat Moldova la Consiliul Europei. La fel, Banca Mondiala si FMI-ul sunt niste organisme utile, dar de la care, asa cum a declarat Voronin, la o adica, "n-avem nevoie de nici un ban". In plus, au fost identificati si o droaie de inamici interni. Unii au fost gasiti in Gagauz - Yeri, o unitate administrativ-teritoriala care are majoritatea populatiei formata din turci crestinati. Gagauz - Yeri e condusa de un baskan (guvernator), are o Adunare Populara si un buget propriu, dar conducerea ei a intrat in conflict cu Voronin. Acum cateva zile, Ivan Gurgudji, seful Directiei de Protocol al Adunarii, pur si simplu a fost rapit de cativa oameni ai Serviciului de Informatii si Securitate (SIS). Practic, conform declaratiilor unor martori, Gurgudji a fost batut de colaboratori, adica lucratori pe romaneste, ai SIS-ului, ce erau imbracati in civil si apoi a fost urcat intr-o masina. De soarta lui nu s-a mai stiut nimic patru zile, apoi Procuratura a dat un comunicat in care se anunta ca gagauzul a fost arestat pentru "exces de putere". Ca sa-si scape pielea, in ziua urmatoare baskanul si presedintele Adunarii Populare a Gagauz - Yeri au plecat brusc in Turcia "intr-o vizita de afaceri". Dupa fuga celor doi, presedintele Voronin, trecand peste normele diplomatice, l-a convocat pentru explicatii pe ambasadorul Turciei la Chisinau direct la Presedintie si nu la Ministerul de Externe, cum era normal. Ironia sortii face ca Guvernul de la Chisinau sa nu aiba relatii bune nici macar cu regimul separatist a lui Igor Smirnov de la Tiraspol, caci Transnistria a cerut Moldovei achitarea unei datorii de 30 de milioane de dolari. De asemenea, printre persoanele suspecte sunt considerate a fi si cei 400 de redactori ai Televiziunii Moldovei, care au intrat in greva japoneza, in semn de protest impotriva cenzurii impuse de regimul Voronin. Deocamdata, greva nu s-a soldat decat cu scoaterea de pe post a doi realizatori de programe. La televiziune nu apar amanunte despre actiunile de protest ale opozitiei, ci sunt bagate la greu emisiuni populare, de genul "Voios joaca gagauzii". De asemenea, oficiosul guvernului, ziarul "Moldova suverana", e plin de apeluri si proteste ale muncitorilor, profesorilor "lucratorilor de culturi" (cultivatorilor) care infiereaza actiunile PPCD. Probabil, acest numar record de inamici identificati ai statului moldovean se explica si prin situatia economica dezastruoasa a tarii. In Moldova salariul mediu e de trei ori mai mic ca in Romania, dar preturile de la benzina, incaltaminte sau hamburgeri sunt ca in Bucuresti sau chiar mai mari. Multe categorii de bugetari nu si-au primit salariile de luni de zile. Din acest motiv, pe 20 martie a fost anuntata o greva generala in invatamant. Anul acesta, serviciul datoriei publice a tarii trece de 200 de milioane de dolari, ceea ce reprezinta 70% din bugetul statului. Practic, daca nu obtine noi aranjamente financiare, la vara, Moldova risca sa intre in faliment. Deocamdata, singurul "sponsor" cert al tarii este Federatia Rusa, care a ajuns de departe cel mai mare creditor extern al Moldovei. In aceasta situatie critica, regimul lui Voronin, aflat cu cutitul la os, ii trateaza cu maxima duritate pe toti opozantii, indiferent de culoarea politica, originea sau varsta lor. Astfel, desi elevii au intrat in vacanta, in scoli au continuat anchetele de intimidare si identificare a participantilor la actiunile de protest de la statuia lui Stefan cel Mare. Probabil, Iurie Rosca, presedintele PPCD, n-a avut parte de tratamentul tip "curat neconstitutional, dar umflati-l", aplicat gagauzului Gurgudji, tocmai datorita sprijinului acordat acestui partid de Comunitatea Europeana. In acest caz, arestarea, daca se va produce, va fi una facuta "in spiritul legii". Premierul moldovean afirma ca politia ar trebui sa patruleze in scoli Premierul Vasile Tarlev a declarat, miercuri, ca in scolile si liceele din Chisinau ar trebui sa patruleze echipe de politisti pentru a impiedica accesul persoanelor care le cer elevilor sa participe la actiunile de protest din Piata Marii Adunari Nationale, relateaza BASA-press. Vasile Tarlev sustine ca a primit scrisori in care i se solicita crearea unor comitete de parinti, din care ar putea face parte si oficiali din Ministerul Invatamantului, pentru identificarea persoanelor care "destabilizeaza situatia". Premierul nu a precizat daca va da dispozitii fortelor de ordine in acest sens.