Recensământ 2011. România, ţara copiilor „căsătoriţi“
0
Aproape 600 de fetiţe cu vârste până în 14 ani trăiesc în uniune consensuală, potrivit datelor oficiale de la ultimul Recensământ. Deşi numărul este alarmant, specialiştii suţin că numărul acestora este mult mai mare, însă mulţi dintre minori fie nu au fost recenzaţi, fie au refuzat să dezvăluie recenzorilor detalii despre viaţa lor de familie.
La nivel naţional 702 minori cu vârste până în 14 ani trăiesc în uniune consensuală, ceea ce înseamnă că au un partener de viaţă şi că nu mai locuiesc cu părinţii. Dintre aceştia, 590 sunt fetiţe, majoritatea provenind din mediul rural. Dacă numărul minorilor de sex masculin care trăiesc în cadrul unei uniuni consensuale este foarte mic – 69 în mediul rural şi 43 în mediul urban, în cazul fetiţelor cifrele sunt alarmante: 143 de cazuri în mediul urban şi 447 de cazuri în mediul rural.
Sexul cu un minor care nu a împlinit 15 ani se pedepseşte cu închisoarea
Situaţia este îngrijorătoare, explică psihologul Daniela Gheorghe, în primul rând pentru dezvoltarea minorilor. „Vorbim despre un trai împreună, care presupune nişte lucruri care depăşesc cu mult capacitatea de înţelegere a unor copii care încă nu au dreptul să posede buletin. Şi cel mai trist e că majoritatea acestor fetiţe locuiesc cu parteneri mult mai în vârstă, adevăraţi adulţi. Lăsând la o parte ilegalitatea faptului, minorii se expun astfel unor probleme pe care cel mai probabil nu le vor înţelege niciodată: ratează etape din viaţa lor, iar la vârsta mijlocie nu se vor mai regăsi pe sine. Riscă depresii şi dezechilibre emoţionale”, susţine Daniela Gheorghe.
Uniunea consensuală presupune şi întreţinerea de relaţii sexuale cu partenerul de viaţă, astfel că adulţii care trăiesc într-o astfel de relaţie cu un minor ar trebui să ştie că, în România, actul sexual cu o persoană care nu a împlinit 15 ani se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
Fetiţele implicate în astfel relaţii sunt ţinte uşoare ale violenţei
„Dezvoltarea unei relaţii serioase la o vârstă atât de fragedă creează nişte dezechilibre fantastice: pentru că minorii nu înţeleg ce ar trebui să facă sau cum ar trebui să se comporte şi pentru că nu înţeleg limitele unei relaţii, sunt ţinte uşoare ale violenţei. Ca psiholog, m-am confruntat adesea cu cazuri ale unor minore de 14, 15 sau 16 ani care nu doar că erau constant abuzate de parteneri, dar nici măcar nu îşi dădeau seama de asta”, a mai spus psihologul.
Violenţa domestică este o problemă cu care România se confruntă de mai multă vreme. Statisticile ministerului Muncii arată că, în perioada 2010 – 2012, s-au înregistrat peste 65.000 de cazuri de violenţă conjugală. Mai mult, aproape 800 de femei au murit, în ultimii ani, în România din cauza violenţei domestice, iar cifrele arată că în ţara noastră o femeie este bătută la fiecare 30 de secunde.
Şi numărul fetelor care au între 15-19 ani şi se află într-o astfel de relaţie e îngrijorător. Potrivit datelor ultimului Recensământ, în această situaţie se aflau 24.326 de fete, dintre care peste 18.000 proveneau din mediul rural.
România, ţara în care cei căsătoriţi sunt mai mulţi decât cei necăsătoriţi
Dintre cei este 20 de milioane de români, peste 9 milioane sunt căsătoriţi, cu aproape două milioane mai mult decât persoanele necăsătorite. Dintre cei căsătoriţi, peste 16.000 au vârste cuprinse între 15 – 19 ani, iar peste 13.000 sunt fete. Mai mult, la nivel naţional, 55 de bărbaţi şi 98 de femei cu vârsta până în 19 ani sunt deja văduvi, iar 44 de adolescenţi sunt deja divorţaţi.
Femeile, mai numeroase decât bărbaţii
Din populaţia stabilă a României, de 20.121.641 de persoane, 10.333.064 sunt femei, reprezentând 51,4%. Totodată, arată statisticile, în România sunt 10.858.790 de bărbaţi, mai precis 48,6%.
„Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei), în principal din cauza migraţiei externe”, potrivit datelor comunicate de reprezentanţii INS.
Bucureştiul avea, la 20 octombrie 2011, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, o populaţie de 1.883.400 de persoane.
Primele şase judeţe, cu excepţia Bucureştiului, ca număr de populaţie stabilă sunt Iaşi - cu 772.300 de persoane, Prahova - 762.900 de persoane, Cluj - 691.100, Constanţa - 684.100, Timiş - 683.500 şi Dolj - 660.500.
Covasna (210.200), Tulcea (213.100), Sălaj (224.400), Mehedinţi (265.400), Ialomiţa (274.100) şi Giurgiu (281.400) sunt judeţele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă.
În municipii şi oraşe trăiesc 10.859.000 de persoane, reprezentând 54% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.