Raport: Tot mai mulţi români regretă comunismul: „Evaluarea pozitivă a perioadei comuniste apare inclusiv în rândul claselor de mijloc”

0
0
Penuria de alimente de bază devenise cronică în România, în perioada comunistă Foto: Arhivă
Penuria de alimente de bază devenise cronică în România, în perioada comunistă Foto: Arhivă

Democraţie de calitate redusă, inegalităţi mari la venituri, educaţie şi sănătate precare. Pe scurt, acestea sunt marile probleme ale ţării, arată cel mai recent raport al Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung, care atrage atenţia că o proporţie covârşitoare din populaţie consideră că ducea o viaţă mai bună în comunism, evaluarea pozitivă din punct de vedere social şi economic a perioadei comuniste apărând inclusiv în rândul claselor de mijloc.

România este ţara cu cea mai pronunţată inegalitate de venituri dintre cele 27 de state membre. Şansele unei persoane de a avea o viaţă lungă şi o calitate a vieţii decentă depind într-o măsură extrem de ridicată de locul şi de familia de provenienţă. Vârsta, etnia, nivelul de bunăstare al părinţilor, nivelul de dezvoltare al localităţii şi regiunii sunt atribute care prezic nivelul de educaţie şi profesia unei persoane, iar acestea îi determină în mare măsură calitatea vieţii, se arată în Raportul „Atitudini şi valori de tip progresist în România”, publicat zilele acestea de Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung. 

Acesta a fost realizat de trei universitari. Doi dintre aceştia sunt clujeni, respectiv prof dr. Gabriel Bădescu, directorul Centrului pentru Studiul Democraţiei al Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, şi lector dr. Sorin Gog, sociolog, cadru didactic la aceeaşi instituţie de învăţământ superior, iar unul din Capitală, conf. dr. Claudiu Tufiş, cadru didactic universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti.

Potrivit acestora, deşi evoluţia României a fost cel puţin satisfăcătoare faţă de momentul aderării la UE, acum 15 ani, există câteva argumente puternice în favoarea unor schimbări majore de direcţie în politicile publice. Iar accentul ar trebui pus pe inovaţie şi pe creşterea calificării forţei de muncă, pe reducerea inegalităţilor, pe întărirea coeziunii sociale şi a calităţii guvernării. 

Prea mulţi români nu-şi pot acoperi nevoile de bază 

Dacă în 1990 valoarea indicatorului mortalităţii infantile era cu 25% mai mare în rural, comparativ cu urbanul, acum este cu 50%, la fel şi rata de abandon şcolar, aceasta din urmă atingând 5,5%, cea mai mare din UE, unde media este de 1,2%. Eşecul modelului de dezvoltare românesc este ilustrat de datele referitoare la deprivarea socială şi materială a tinerilor. România se plasează pe ultimul loc cu 24% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani cu un nivel de trai scăzut, faţă de 7% la nivel european, fiind pe o tendinţă de creştere din 2019. Indicele de deprivare socială şi materială al UE, explică autorii, exprimă proporţia persoanelor care nu-şi pot acoperi 5 din 13 nevoi de bază ale vieţii considerate indispensabile unui trai decent, cum ar fi plata chiriei sau a întreţinerii, utilizarea automobilului, accesul la internet, două perechi bune de pantofi, activităţi regulate de petrecere a timpului liber, ieşitul în oraş cu familia şi prietenii sau cumpărarea haine noi. Şi asta pentru că banii lipsesc. 

Creşte electoratul stângii 

Autorii au încercat să afle prin aplicarea unor chestionare în ce măsură în România există susţinere pentru o schimbare în direcţia politicilor progresiste. În cele mai multe sondaje realizate în România, 25% dintre subiecţi se consideră de centru, cam 20% de dreapta şi 15% de stânga, iar restul până la 100% nu se pot poziţiona. În ultimii ani pare să existe o tendinţă uşoară de creştere a ponderii alegătorilor care se consideră de stânga, în timp ce ponderea celor de dreapta oscilează. 

Temele cu subiect economic au contat mai puţin în alegeri la noi decât în alte ţări. Sondajele comparative arată că România este singura ţară în care tema considerată drept cea mai importantă la ultimele alegeri parlamentare este legată de corupţie, prin contrast cu restul ţărilor, unde temele au fost legate de şomaj, salarii şi sănătate. 

Raportul arată că rumărul angajaţilor la stat ar trebui să scadă, iar serviciile de sănătate şi de educaţie ar trebui îmbunătăţite. 

Percepţii privind perioada comunistă 

O proporţie covârşitoare din populaţie consideră că duceau o viaţă mai bună în comunism: 78,7% dintre cei chestionaţi declarând că înainte de 1989 era mai bine în termeni de siguranţă a locului de muncă, 73,2% în termenii disponibilităţii locuinţelor şi 68,7% în termenii egalităţii între oameni. 

Atunci când este vorba despre valori ce ţin de libertatea de expresie şi de mişcare, perioada de după 1989 este considerată mai bună: 78,6% consideră că după 1989 a fost mai bine în ce priveşte libertatea de a călători, 74,7% în ce priveşte libertatea de a spune ce gândeşti. Există o majoritate clară care consideră că după 1989 a fost mai bine în termeni de acces la bunuri şi servicii (55,3%), se mai arată în document. 

Evaluarea pozitivă din punct de vedere social şi economic a perioadei comuniste apare inclusiv în rândul claselor de mijloc, care au în general o preferinţă pentru capitalism. 

Cei care apreciază cel mai puţin comunismul sunt cei născuţi după 1962, s-au maturizat în anii 1970-1980 şi au experimentat în mod direct politicile de austeritate implementate în ultima parte a regimului. Persoanele născute în perioada interbelică şi la începutul perioadei comuniste continuă să vadă şi în prezent perioada de dinainte de 1989 ca fiind mai bună din punct de vedere al componentei social-economice. Cercetarea mai arată că cei născuţi după 1987 şi care nu au experimentat aproape deloc viaţa în perioada comunistă continuă să vadă perioada respectivă ca fiind mai bună decât cea prezentă. 

Cifrele sunt deosebit de interesante în cazul generaţiilor tinere: 41,8% din segmentul de vârstă 18-34 de ani ar opta pentru socialism şi 34% din acelaşi segment ar opta pentru capitalism. 

Imaginea economiei de piaţă

Percepţia vizavi de antreprenori este nefavorabilă: 60% din populaţie îi vede ca pe nişte furnizori de locuri de muncă, 70% îi percep ca pe nişte persoane interesate doar de profit, iar 53% ca ocolind legea. Doar 15,9% cred că averile majorităţii oamenilor au fost făcute prin muncă. Percepţia dominantă – 84% – este că statul ajută prea mult bogaţii. Într-o societate justă – susţin 74% dintre respondenţi – trebuie să existe o preocupare faţă de persoanele sărace şi faţă de cei care au nevoie de ajutor, indiferent de context. 

Educaţia şi Sănătatea, subdezvoltate cronic

Atât sistemul de educaţie, cât şi cel de sănătate au fost constant subfinanţate de stat, până la punctul în care se poate vorbi despre acestea ca fiind caracterizate de subdezvoltare cronică, se mai arată în document. Chiar dacă societatea românească admite că educaţia este vitală, problemele rămân sistematic aceleaşi, ba mai mult, se agravează de la an la an. 59% din respondenţi consideră că sistemul îi avantajează pe copiii din familiile înstărite, în timp ce 51,5% consideră că elevii cei mai buni şi mai talentaţi nu sunt susţinuţi. Succesul elevilor la şcoală este influenţat de efortul elevilor şi de calitatea profesorilor, consideră 83% din cei întrebaţi. Dotarea şcolilor este şi ea importantă pentru 73% din respondenţi, în timp ce puţin peste 50% iau în considerare meditaţiile. 91% din români consideră că rolul şcolii ar trebui să fie acela de a-i pregăti pe copii pentru o viitoare meserie. 

Cât priveşte sistemul de sănătate publică, acesta este perceput ca neperformant şi fiind corupt, dar cu toate astea 57% din respondenţi se împotrivesc ideii de a plăti contribuţii mai mari pentru a avea servicii mai bune. „44% consideră corupţia ca fiind principala problemă a sistemului public de sănătate. Toată lumea care are de-a face cu sistemul de sănătate ştie acest lucru. Pe de altă parte, de ceva vreme s-au mai schimbat lucrurile. Încep să aud din ce în ce mai des de situaţii în care medicii refuză să accepte mită, de asistenţi medicali care-şi fac treaba, probabil că depinde destul de mult şi de contextul fiecărei instituţii. Dar rămâne problema percepţiei, iar aceasta e bazată întotdeauna pe realitate, nu are cum să fie 100% falsă. Este însă posibil ca această percepţie să fie asociată mai degrabă cu achiziţii, cu contracte mari şi nu neapărat tipul acesta pe care-l ştiam noi de acum 10-15 ani”, spune universitarul bucureştean Claudiu Tufiş. 

Raportul se încheie cu câteva recomandări care ar trebui aplicate de autorităţi, printre care discutarea şi implementarea impozitării progresive a veniturilor şi la un nivel mai ridicat al averilor, eliminarea scutirilor de impozitare şi creşterea unor tipuri de impozite precum cele din dividende sau moşteniri, politici integrate pentru a oferi condiţii de locuire decentă pentru anumite categorii de populaţie, de susţinere a angajaţilor, un sprijin masiv pentru educaţie şi sănătate. 

Cine a cerut raportul

Fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) este o instituţie nonprofit, cea mai veche fundaţie politică din Germania, înfiinţată în 1925. Fundaţia poartă numele primului preşedinte german ales democratic, iar activitatea ei se concentrează pe ideile şi pe valorile de bază ale democraţiei sociale – libertate, justiţie şi solidaritate. 

Mai multe - Societate

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite