Propuneri de nuante
0Vacanta, caldura mare, oamenii isi gasesc totusi timp sa citeasca ziarele si sa ne scrie. Obisnuiti cu tonul serios al Adevarului, cititorii nostri abordeaza teme serioase, uneori grave. Doamna Emilia
Vacanta, caldura mare, oamenii isi gasesc totusi timp sa citeasca ziarele si sa ne scrie. Obisnuiti cu tonul serios al Adevarului, cititorii nostri abordeaza teme serioase, uneori grave. Doamna Emilia Dediu din Iasi, "cititoare fidela a ziarului de la inceputurile sale", cum se prezinta, isi marturiseste dezamagirea pentru tendinta din unele articole "de a soca mai mult cititorii decat de a le atinge profunzimea gandurilor". "Nu ma refer la forma si structura actuala a ziarului, care sunt mai moderne acum, scrie d-sa, ci la titlurile, continutul articolelor si legatura dintre ele. Tonul este adesea artagos, mereu cu samanta de scandal (...) Transpare din articole un fel de ranchiuna personala sau poate... o directiva generala: atacati cu orice pret, cu orice prilej, in orice mod, pe drept sau pe nedrept, dar atacati neaparat puterea. Vedeti totul in negru, nu mai stiti sau nu mai vreti sa folositi nuantele". Nu voi incerca sa aduc argumente pentru a demonstra inconsistenta afirmatiilor generalizatoare cu privire la inclinatia noastra spre sumbru. Nu cred, totusi, ca am ajuns sa nu ne mai bucuram si noi, ca oameni, daca nu ca ziaristi, de ceea ce este luminos, ca ne-am pierdut si simtul umorului si dragostea de viata. Franchetea si buna credinta ce se degaja din scrisoare ma obliga insa la reflectie. Poate ca in dorinta noastra de a indrepta lucrurile suntem prea insistenti si prea severi (alti cititori - si ei nu sunt putini - asta si asteapta de la noi), poate ca uneori, in fata lipsei de reactie a autoritatilor, recurgem la un limbaj mai agresiv, intr-o incercare extrema de a le determina sa-si asume raspunderile ce le revin prin lege. Ne vom gandi la toate acestea. Dar o asigur pe doamna din Iasi ca nu e vorba de nici o "directiva generala" pentru a ataca cu orice pret puterea. In primul rand, pentru ca noi nu primim de la nimeni directive. In al doilea rand, pentru ca noi am avut intotdeauna o atitudine critica fata de putere, indiferent de ce culoare a fost ea. In al treilea rand, pentru ca si noi, ca si dumneavoastra, dorim sa fie mai bine. Scopul interventiilor noastre - recunosc, uneori excesiv de severe - este sa fie stopate abuzurile, coruptia, sa determinam continuarea reformei, adaptarea la exigentele Uniunii Europene. In incheiere, semnatara scrisorii spune: "V-am scris pentru ca ani la rand am simtit ca Adevarul ma respecta si-mi respecta valorile in care eu cred". Mi-as dori, stimata doamna, sa ajungeti la concluzia ca Adevarul va respecta in continuare pe dvs. si valorile in care - sper - credem impreuna. Cand este vorba de comportamentul unor reprezentanti ai puterii, e greu sa gasesti nuantele pentru a califica sfidarea, indiferenta, dispretul fata de cetateni. Iata reactia unui cititor pe Internet al ziarului, dl. Romulus Tatar, din Brasov, a doua zi dupa publicarea in Adevarul a informatiei ca un grup de parlamentari a initiat un proiect de lege special pentru pensiile senatorilor si deputatilor. Evident, calculate dupa un alt algoritm decat cele ale muritorilor de rand: "Sunt profund indignat in legatura cu actiunile parlamentarilor nostri. Cred ca, totusi, noi suntem vinovati ca permitem asemenea aberatii. Ar trebui sa iasa toti oamenii in strada sa-si impuna punctul de vedere. Se pare ca la noi in tara nu se pot rezolva probleme prin intelegere, numai prin forta". Eu nu cred ca problemele se pot rezolva numai prin forta. Ca dovada ca, la semnalul nostru si tinandu-se seama de reactia cetatenilor, respectivul proiect a cazut in desuetudine. Cred insa ca domnul din Brasov are dreptul sa-si exprime indignarea. Ca si doamna Dorina Nicolau, din Bucuresti: "Ati scris in mai multe randuri despre nerusinarea cu care asa-zisii alesi ai tarii risipesc banii publici. De la masini de lux schimbate mai frecvent decat altii lenjeria de corp, sisteme de protectie aiuritoare cu costuri rivalizand bugetul unor orfelinate. Printre acestea, plimbarile in strainatate desfid total bunul simt elementar, pornind de la avioanele charter tip Nicolae Vacaroiu, includerea unor membri de familie gen Adrian Paunescu, totul prin cheltuirea de milioane de dolari din banii nostri. Oare nu realizeaza nimeni ca bugetul umflat al parlamentului nostru este total disproportionat fata de amarata viata a romanilor iesiti din tenebrele comunismului?"























































