Presedintele Iliescu va cere eliminarea pedepselor cu inchisoarea pentru calomnie prin presa
Presedintele Ion Iliescu a avut, aseara, o intalnire cu membrii Clubului Roman de Presa, la care au participat si premierul Adrian Nastase, impreuna cu ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, consacrata
Presedintele Ion Iliescu a avut, aseara, o intalnire cu membrii Clubului Roman de Presa, la care au participat si premierul Adrian Nastase, impreuna cu ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, consacrata modificarilor ce urmeaza a fi aduse Codului penal in privinta pedepselor pentru insulta si calomnie prin presa. Seful statului anuntase, miercuri seara, ca intentioneaza sa retrimita la Parlament actul normativ de modificare a Codului penal, sosit la promulgare, cu observatii la articolele care prevad aplicarea pedepsei cu inchisoarea pentru jurnalisti in cazul infractiunilor de insulta si calomnie. Potrivit unor surse apropiate presedintelui, Ion Iliescu va solicita eliminarea pedepselor cu inchisoarea pentru calomnie, in cazul jurnalistilor, aceste infractiuni urmand sa fie sanctionate doar prin amenzi. Ordonanta de Urgenta 58/2002 de modificare a Codului penal prevede micsorarea pedepsei in cazul insultei si calomniei si abrogarea articolului 238 din Codul penal referitor la ofensa adusa autoritatii. Conform textului ordonantei, infractiunea de insulta se va pedepsi doar cu amenda, in timp ce pentru calomnie este prevazuta sanctionarea cu inchisoare de la doua luni la doi ani, in loc de inchisoare de la trei luni la trei ani. Asa cum arata acum textul ordonantei, el vine in contradictie cu legislatia europeana cu privire la calomnia prin presa. De altfel, cu ocazia unei conferinte organizate recent (17-18 octombrie), de Consiliul Europei, forul european recomanda abolirea pedepsei penale pentru calomnie si insulta. Daca autoritatile publice decid totusi mentinerea sanctiunilor penale, nu trebuie sa existe pedeapsa cu inchisoarea pentru calomnie. In mod similar, in cazul procedurilor civile, compensatia trebuie proportionata, pentru a nu avea un efect daunator asupra libertatii de expresie si informare. Pe acest fundal, participantii la conferinta au ajuns la urmatoarele concluzii: * trebuie aparate adevarul si comentariul corect, in cazul in care jurnalistii au actionat in mod rezonabil si cu buna-credinta: * in caz de calomnie, in principiu reclamantul este cel care trebuie sa demonstreze ca dreptatea este de partea sa: * cand dovezile trebuie prezentate de parat, atunci acesta trebuie sa fie exonerat de raspundere, daca poate avansa probe rezonabile ca a actionat cu raspundere si cu buna-credinta; * in privinta oficialitatilor publice (inclusiv sefii de stat), acestia nu trebuie sa se bucure de protectie speciala, nici in ceea ce priveste fondul si procedura, nici in ceea ce priveste aplicarea concreta a legii, conform jurisprudentei Curtii Europene pentru Drepturile Omului; * in cazul litigiilor, solutionarile alternative efective - precum medierea sau publicarea unor scuze, a unor corecturi sau a unor replici - trebuie incurajate in cazul calomniei si insultei, pentru a reduce numarul de procese pe aceasta tema.




















































