Preşedintele Asociaţiei pentru protecţia pacienţilor: alte 70 de medicamente esenţiale riscă să dispară de pe piaţă
018 medicamente fără alternativă terapeutică care tratează diabetul, insuficienţa cardiacă, cancerul şi suferinţa mintală sunt pe cale să dispară de pe piaţă. În total, este vorba despre 70 de medicamente indispensabile bolnavilor din România.
În curând, cele 70 de medicamente nu vor mai fi disponibile, după ce Ministerul Sănătăţii a făcut public acum două zile ordinul privind modificarea anexei pentru aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor, atrage atenţia preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu. El subliniază că pacienţii pot dezvolta complicaţii ca urmare a întreruperii tratamentului, complicaţii care ucid.
„Adevărul“: Pentru ce afecţiuni sunt cele 70 de medicamente care riscă să dispară?
Vasile Barbu: Medicamentele care riscă să nu mai fie găsite în farmacii sunt cele pentru boli oncologice, boli cardiologice, boli psihiatrice, pentru diabet şi pentru insuficienţa cardiacă. Dintre acestea, 18 medicamente nu au alternativă terapeutică, acestea regăsindu-se în cinci arii, care sunt afectate: oncologie, cardiologie, neurologie, diabet şi insuficienţă cardiacă. Pentru acestea 18 nu se poate crea o schemă terapeutică folosind alte medicamente în comun, care să atingă rezultatul acestora. Din acestea, majoritatea sunt cu risc vital, fără de care pacienţii pot muri.
Care sunt efectele întreruperii tratamentului pe perioade scurte de timp?
Pacienţii riscă să moară. De exemplu, în ceea ce priveşte insuficienţa cardiacă, nu se pot face pauze mari în tratament. Nu poţi să spui că dacă situaţia nu se rezolvă în două săptămâni, pacientul poate aştepta, ]şi apoi Ministerul Sănătăţii găseşte o soluţie iar bolnavul îşi continuă liniştit tratamentul. Nu se poate, pentru că acesta se încarcă pulmonar, cu lichid, încep să apară edemele pulmonare şi poate face oricând stop cardiac. În ceea ce priveşte medicamentele oncologice, la fel, nu poţi întrerupe tratamentul, pentru că scade eficacitatea terapeutică, iar aici vorbim despre zile din viaţa pacientului, care sunt pierdute, din lipsa medicaţiei. Totodată, pacienţii pot dezvolta complicaţii şi li se agravează starea de sănătate. În lipsa tratamentului, boala cronică devine boală cu grad ridicat de afectare, iar pacientul nu îşi mai poate reveni. Pacienţii şi specialiştii în sănătate sunt panicaţi. M-au sunat ieri şi farmacişti să mă întrebe ce fac cu medicamentele rămase pe stoc, pentru că nu au voie să le vândă pe teritoriul României, după data de 2 noiembrie sau 6 noiembrie. Este un abuz, farmacistul nu poate vinde medicamente fără preţ şi, implicit, fără autorizaţie de punere pe piaţă, care dispare după 2 şi, respectiv 6 noiembrie.
Ce soluţii există pentru a remedia situaţia?
Ministerul Sănătăţii trebuie să negocieze cu producătorii. Soluţia este simplă: ministerul trebuie să prelungească aceste termene printr-un ordin de ministru, pe care îl poate da oricând şi pe care îl poate publica repede în Monitorul Oficial. Preţurile de anul trecut pot fi prelungite, pentru că multe dintre moleculele necesare nu pot fi susţinute de către producători din cauza preţului nesustenabil pe piaţa românească, cât şi din punct de vedere al influenţării preţurilor pe piaţa europeană. Nu cred că aceştia vor accepta preţurile mici impuse de către Ministerul Sănătăţii. Măsura ministerului este una luată în mod populist şi pune în pericol viaţa pacienţilor şi, în plus, nu este sustenabilă economic.
De ce s-a recurs la scoaterea medicamentelor vitale pentru boli cronice?
De fapt, erau mai multe medicamente. Dar în urma unor discuţii între industria pharma şi Ministerul Sănătăţii, au rămas doar o parte dintre molecule, acestea 70. Deşi producătorii au făcut concesii mari la multe dintre medicamente, în continuare, statul român joacă pe şantaj, deşi miza nu se compară cu efectele negative ale măsurii. Ministerul Sănătăţii a avut întotdeauna o politică proastă în ceea ce priveşte relaţia cu industria farmaceutică. Nu a avut un director şi un grup de specialişti pharma astfel încât să găsească soluţii tehnice, care să apere interesele pacienţilor, bugetul, dar şi interesul pieţei de medicamente.
Vaccinurile: când nu lipsesc, sunt prost distribuite
Vasile Barbu a mai explicat şi faptul că anumite tipuri de vaccinuri nu se găsesc deloc pe piaţă. Vaccinul antigripal, de exemplu, care poate fi administrat şi copiilor sub 3 ani, e de negăsit prin farmacii. „Problema e cu atât mai serioasă cu cât populaţia României pare tot mai preocupată de nevoia de vaccinare, pe fondul mai multor campanii derulate în ultimii ani. În timp ce există o cerere tot mai mare, însă, Ministerul Sănătăţii pare să eşueze pe toată linia în a administra responsabil situaţia, încercând să evite informările despre implicarea în procesul de asigurare a unor stocuri suficiente de vaccinuri”, a spus Barbu. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât există categorii de pacienţi vulnerabili care au neapărat nevoie de acest vaccin, mai ales când ne amintim de statisticile cu persoane decedate de anul trecut. (Vlad Terteleac)