Prefecții din Galați au avertizat Guvernul timp de peste un an asupra riscului dronelor. Răspunsul a venit cu trei zile înainte ca o dronă să lovească un bloc

Autoritățile din Galați au avertizat Guvernul, în patru rânduri, că legislația privind intervenția în cazul prăbușirii dronelor este depășită și nu răspunde noii realități generate de războiul din Ucraina. Documentele oficiale arată că, încă din februarie 2025, Prefectura Galați a solicitat modificarea Hotărârii de Guvern privind managementul tipurilor de risc, însă Ministerul Afacerilor Interne a respins propunerea. La doar trei zile după acest răspuns, o dronă a explodat pe acoperișul unui bloc din centrul municipiului Galați, rănind două persoane.

Blocul afectat de dronă din Galați Foto: ISU

Documentele consultate arată că, din februarie 2025 și până în iunie 2026, doi prefecți ai județului Galați – Andreea Naggar și, ulterior, George Toderașc – au transmis patru adrese oficiale către Guvern, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării, în care au reclamat lipsa unui cadru legislativ adaptat amenințărilor generate de dronele provenite din conflictul ruso-ucrainean, scrie news.ro.

Principala problemă semnalată era că actuala Hotărâre de Guvern nr. 557/2016 nu reglementează explicit incidentele cu drone. În prezent, acestea sunt încadrate la categoria „căderi de obiecte din atmosferă și din cosmos”, iar autoritatea cu rol principal este Ministerul Educației, în timp ce Ministerul Afacerilor Interne are doar rol secundar.

Potrivit documentelor, această încadrare creează dificultăți în coordonarea intervențiilor și nu reflectă realitatea de securitate de la granița estică a României.

Prima solicitare, după prima dronă căzută lângă Galați

Demersurile au început după incidentul din noaptea de 12 spre 13 februarie 2025, când o dronă rusească s-a prăbușit la aproximativ 10 kilometri de municipiul Galați.

Pe 21 februarie 2025, prefectul de atunci, Andreea Naggar, a transmis Ministerului Afacerilor Interne o solicitare oficială prin care cerea modificarea HG 557/2016 și introducerea unui nou tip de risc dedicat prăbușirii dronelor și altor vehicule aeriene fără pilot.

„Am constatat că legislația privind managementul situațiilor de urgență nu trata în mod expres acest tip de risc. România se confrunta deja cu prăbușiri de drone și alte obiecte de uz militar în proximitatea frontierei, însă acestea nu erau încadrate distinct în tipologia riscurilor prevăzute de HG nr. 557/2016”, a explicat Andreea Naggar, pentru publicația citată. 

Fosta prefectă susține că existența unei reglementări distincte ar fi permis elaborarea unor planuri clare de intervenție și stabilirea responsabilităților fiecărei instituții implicate.

„Toate structurile implicate ar acționa în baza aceluiași cadru procedural, cu atribuții clar definite și mecanisme de cooperare prestabilite, ceea ce contribuie la o intervenție coordonată, eficientă și adaptată acestui tip de risc”, afirmă aceasta.

Patru avertismente către Guvern

După primul demers din februarie 2025, Prefectura Galați a revenit cu noi solicitări.

În septembrie 2025, Andreea Naggar cerea Ministerului Afacerilor Interne să comunice stadiul modificării legislative, subliniind că incidentele cu drone deveniseră deja frecvente.

În aprilie 2026, după ce o altă dronă a căzut pe o anexă gospodărească din Galați, prefecta avertiza asupra vulnerabilității infrastructurii critice din zonă și solicita, în regim de urgență, instalarea unor sisteme moderne de detectare și interceptare a dronelor.

Printre obiectivele considerate vulnerabile erau Podul suspendat Brăila–Galați, Portul Galați, Șantierul Naval Damen, Spitalul Județean, infrastructura energetică și zonele urbane dens populate.

„Evenimentele recente confirmă faptul că județul Galați se află într-o zonă de risc operațional real, iar caracterul repetitiv al incidentelor impune o schimbare de paradigmă, de la o abordare preponderent reactivă la una proactivă, anticipativă și integrată”, avertiza prefecta.

După schimbarea prefectului, noul reprezentant al Guvernului în teritoriu, George Toderașc, a reluat aceleași solicitări.

„Situația actuală confirmă necesitatea accelerării implementării măsurilor deja solicitate, în vederea asigurării unui răspuns adecvat la amenințările aeriene de joasă altitudine”, se arată în adresa transmisă în iunie 2026.

Răspunsul MAI: legislația actuală este suficientă

Pe 26 mai 2026, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin secretarul de stat Raed Arafat, a transmis răspunsul oficial către Prefectura Galați.

Instituția a anunțat că între MAI, MApN și SRI se află în consultare o procedură comună de intervenție pentru astfel de incidente. În schimb, propunerea de modificare a Hotărârii de Guvern a fost respinsă.

„Apreciem că se impune menținerea cadrului normativ actual”, se arată în răspunsul semnat de Raed Arafat.

Potrivit documentului, incidentele pot fi încadrate deja în tipurile de risc existente, respectiv „căderi de obiecte din atmosferă și din cosmos” sau „muniție neexplodată ori nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare”.

Trei zile mai târziu, o dronă lovea un bloc

La doar trei zile după transmiterea acestui răspuns, în noaptea de 29 mai 2026, o dronă a explodat pe acoperișul unui bloc-turn din centrul municipiului Galați. Explozia a afectat un apartament, iar doi locatari, mamă și fiu, au fost răniți.

Ancheta privind drona rusească prăbușită peste un bloc din Galați arată că aparatul, un model Geran‑2, transporta cel puțin 30 kg de explozibil și făcea parte dintr-un grup de aproximativ 50 de drone lansate din Crimeea, într-un atac asupra infrastructurii portuare din sudul Ucrainei.  

Potrivit datelor radar ale Armatei Române, drona s-a separat de formație în jurul orei 1:46, în apropiere de orașul ucrainean Reni, la circa 19 km est de acesta. Aparatul a continuat singur zborul, modificându-și traiectoria spre România.

La ora 1:52, drona a trecut granița prin zona localităților Grindu și I.C. Brătianu, zburând la aproximativ 600 m altitudine și cu o viteză de circa 100 km/h. În acel moment, Armata Română a ridicat două avioane F‑16 și un elicopter IAR‑330 Puma pentru monitorizare.

Drona a dispărut de pe radare la ora 1:56, după ce a parcurs aproximativ 10 km în interiorul României. La scurt timp, au fost semnalate apeluri la 112 privind explozia din Galați.

Incidentul a determinat-o pe Andreea Naggar să facă publice documentele oficiale prin care, timp de peste 15 luni, solicitase modificarea legislației.

„Am considerat necesar să fac public acest demers deoarece, în ciuda faptului că încă din februarie 2025 au fost semnalate vulnerabilități și au fost formulate propuneri concrete de adaptare a cadrului normativ și de protejare a populației, incidentele au continuat să se producă. Cetățenii au dreptul să cunoască acest parcurs instituțional și măsurile care au fost propuse încă de la primul incident”, a declarat fosta prefectă.

.