Potopul de la inceput de an: trei morti si pagube de 15 miliarde de lei
Pagubele produse de inundatii in comunele nemtene Farcasa si Poiana Teiului sunt evaluate la 15,5 miliarde de lei. Trei tineri au murit, 37 de familii au ramas fara casa, 1.767 sateni sunt izolati de
Pagubele produse de inundatii in comunele nemtene Farcasa si Poiana Teiului sunt evaluate la 15,5 miliarde de lei. Trei tineri au murit, 37 de familii au ramas fara casa, 1.767 sateni sunt izolati de restul lumii, zeci de fantani, tone de alimente si furaje sunt compromise si 700 de animale moarte. Abia dupa potop, specialistii de la "Apele Romane" au inceput intocmirea unui program de lucrari tehnice pe raurile Bistrita si Dorna pentru atenuarea acestor fenomene in viitor. Prefectul de Neamt, Vasile Pruteanu, intocmeste si el impreuna cu Ministerul Administratiei Publice o hotarare de guvern pentru ajutorarea populatiei afectate, iar prefectul de Suceava, Ioan Cusnir, se gandeste ca ar trebui revizuite normele privind autorizarea realizarii de constructii in zonele inundabile. O promisiune eterna: "Asa ceva n-o sa se mai repete!" De ani si ani de zile, fenomenul se repeta cu regularitate: vine apa, ia casa omului, vine guvernul cu despagubiri, omul isi face casa tot acolo, iar la anul vine iar apa si o ia. Asa se duc, an de an, banii de la buget pe apa sambetei... sau a Bistritei, sau a Dornei, dupa caz. De la Cuculeasa incoace, din '99, cand presedintele Emil Constantinescu a descins cu cizme de cauciuc printre sinistrati, direct din elicopter, fiecare presedinte sau prim-ministru a anuntat masuri ferme si imediate pentru ca asa ceva sa nu se mai repete. Ministrul Mediului de atunci, Romica Tomescu, promitea sa planteze salcami, ca sa previna alunecarile de teren peste 10 ani, cand aveau sa creasca puietii. Pe 10 martie 2001, cand o buna parte din Ardeal era din nou sub ape, Adrian Nastase constata ca este mai rentabila stramutarea locuintelor in zone sigure ca despagubirea populatiei, iar guvernul ameninta ca este ultima oara cand da ajutoare sinistratilor care refuza sa se mute din lunca inundabila. Pe 23 iulie 2002, guvernul "se gandea" din nou sa restrictioneze constructia de locuinte in zonele cu risc de inundatii, iar Nastase gasise si solutia: un sistem de asigurari cu garantia statului, care sa descurajeze constructiile in apropierea albiei raurilor. Chiar si Ion Iliescu, inginer hidrolog, se rastea la guvern, reprosandu-i ca ia masuri pompieristice. Acum, in 2003, guvernul da din nou un ultimatum celor care construiesc in zonele inundabile, amenintand ca nu vor mai primi ajutor daca nu-si muta casa. Din pacate, aceasta poveste nu mai poate speria pe nimeni, "promisiunea" fiind incalcata de zeci de ori. Amenajarile raurilor nu sunt o solutie - cred specialistii Directorul Companiei Nationale "Apele Romane", Constantin Sofronie, explica de ce ne aflam intr-un cerc vicios: "Majoritatea caselor afectate anul acesta sunt nou construite. Primarii isi dau avizul, pentru ca nu au cum sa le ofere altceva tinerilor care vor sa-si faca o casa, si atunci cum sa le refuze pana si asta? Iar tinerii nu au bani sa cumpere teren in zonele mai inalte. Noi ii avertizam ca risca sa piarda totul la o viitura, dar nu ei iau avertismentul in serios. E nevoie si de educatia populatiei. Nu amenajarile raurilor sunt solutia, pentru ca bani nu vor exista niciodata destui si nici nu sunt prea eficiente. Solutia care se practica in strainatate este in primul rand sa se lase mai mult loc pentru rauri, ca sa curga in mod natural, neafectand solul si ecosistemele, ori sa se faca inundatii dirijate. In plus, cei care construiesc in zonele inundabile o fac pe riscul lor si nu primesc ajutoare de la stat. Iar sistemul de asigurari face ca omului sa nici nu-i convina sa-si faca locuinta in zona de risc, pentru ca-l costa asigurarea de-l usuca." Ultima ora Raul Bistrita s-a mai domolit Satele riverane Bistritei nu vor mai fi surprinse de o viitura Temperaturile atmosferice au inceput sa scada duminica in satele riverane Bistritei, din judetele Suceava si Neamt. Astfel, sloiurile uriase inaintau incet pe firul apei, fara a ameninta, deocamdata, gospodariile din comunele Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Farcasa si Poiana Teiului. "Situatia este stationara", spunea ieri, 5 ianuarie, primarul Farcasei, Dorinel Apalaghitei. "Bistrita este canalizata si avem la Lunca un punct de observare din care suntem alertati daca apa si sloiurile pleaca navalnic la vale. Oamenii din cele cinci sate afectate pe 1 ianuarie au fost avertizati si vor parasi gospodariile in cazul unei noi viituri. Animalele, putine cate le-au mai ramas oamenilor, sunt acum la adapost", preciza primarul Farcasei. La finele saptamanii, specialistii au calculat la 15,4 miliarde lei valoarea pagubelor produse numai in satele Farcasei, unde Bistrita s-a revarsat (Stejaru, Busuti, Farcasa, Frumosu si Poiana Popesti). Si la Poiana Teiului, populatia urma a fi alertata asupra pericolului care pandea, insa oamenii traiau cu speranta ca vor scapa de o noua nenorocire din pricina masurilor de siguranta, dar mai ales pentru ca vremea a inceput sa se raceasca, iar podurile de gheata vor stationa.





















































