Poluarea produce păstăi în loc de corcoduşe

Corcoduşii din localitatea Dudaşul Cerneţiului au rodit anul acesta nişte fructe ciudate, care i-au speriat pe săteni Sătenii din satul mehedinţean Dudaşul Cerneţiului au descoperit

Corcoduşii din localitatea Dudaşul Cerneţiului au rodit anul acesta nişte fructe ciudate, care i-au speriat pe săteni

Sătenii din satul mehedinţean Dudaşul Cerneţiului au descoperit că în corcoduşii lor au crescut fructe care arată mai degrabă a păstăi decât a corcoduşe. Specialiştii spun că modificările genetice ale pomilor s-ar datora particulelor de cenuşă pe care curenţii de aer le aduc de la un depozit de zgură din apropiere.

Ţăranii care trăiesc în satul mehedinţean Dudaşul Cerneţiului, comuna Şimian, situat la numai doi kilometri de municipiul Drobeta Turnu-Severin, nu mai au linişte de câteva zile. Păstăile crescute din corcoduşi i-au speriat şi uimit. Sătenii dau vina pe agenţii economici din apropiere şi îi consideră factori poluatori. Misterul ar putea fi dezlegat de un specialist în genetică, dar până atunci sătenii speră să nu culeagă numai păstăi din corcoduşi. Nu de alta, dar ar putea rămâne fără ţuică.

"Nu-i lucru curat"

Unii dintre ţărani spun că păstăile ar fi de fasole, alţii că ar fi ca prunele stricate. Cert este că aceste ciudăţenii n-ar trebui să se găsească pe ramurile de corcoduş. Şi cum nu există dudăşean care nu are la poarta casei sale cel puţin un corcoduş, spaima s-a răspândit imediat în sat. "Nu-i de-a bună mumă cu păstăile astea în corcoduşi.

Cred că e ceva din aer, că eu aşa ceva n-am mai văzut şi sunt, vorba aia, muiere bătrână. Să ştiţi că păstăile ăstea au crescut aşa din floare, nu s-au schimbat cu timpul. Şi vedeţi, pe aceeaşi creangă sunt şi corcoduşe bune, dar sunt şi astea stricate.

Numai Dumnezeu ştie ce-o fi cu ele, da' sigur lucru curat nu e!", ne-a spus o localnică, Geta Cioclov, în timp ce-şi făcea semnul crucii lângă pom. Ion şi Cornelia Grecu sunt convinşi că aceste "păstăi de fasole" au apărut din cauza poluării.

Fără îngrăşăminte totul se strică

"Am observat că, în ultimii ani, nimic nu se mai face la noi aici dacă nu punem îngrăşăminte. De exemplu, ceapa face viermi, usturoiul se usucă şi la fel şi alte legume. Muncim uneori în zadar, că nu scoatem nimic din grădină din cauza aerului poluat.

O fi de la combinatul de apă grea de la Halânga, o fi de la fabricile din Severin, nimeni nu ne dă nicio explicaţie", ne-a declarat supărată Cornelia Grecu. Oamenii sunt atât de speriaţi încât spun că nu vor mai face ţuică din corcoduşii care au rodit păstăi. La Dudaşul Cerneţiului există oameni aşa de îngrijoraţi de prezenţa "păstăilor de fasole" încât anunţă că nici nu-şi vor mai culege corcoduşii.

Păstăi cu gust amar

Un puşti din sat ne-a povestit că din curiozitate a gustat din aceste ciudăţenii şi că "sunt amare la gust". Specialistul în probleme horticole al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Alexandru Gheorghe, a declarat că în opinia sa ar fi vorba de modificări genetice, însă cauza nu poate fi stabilită decât în urma unor analize de laborator.

"Desigur, misterele geneticii fascinează, dar în cazul de faţă ridică mai multe semne de întrebare. Numai biotehnologia, în baza cercetărilor de laborator, poate da un răspuns exact la acest fenomen. Este într-adevăr ieşit din comun să întâlneşti în pomii fructiferi păstăi de fasole lungi de circa cinci centimetri şi late de un centimetru", a declarat Alexandru Gheorghe.

Autorităţile vor investiga cauzele

Primarul comunei Şimian, Constantin Armaşu, este de părere că poluarea ar fi de vină. "Cu foarte mulţi ani în urmă, în zona noastră se făceau legume şi fructe mari şi frumoase. Acum, pe raza comunei nu poţi cultiva castraveţi că se arde imediat vrejul. Cred că e de vină poluarea de la combinatul chimic de la Halânga sau de la termocentrala de acolo. Nu sunt sigur, dar altă explicaţie nu văd să crească păstăi în loc de corcoduşe. Voi anunţa şi eu mai departe specialiştii să vedem care e cauza exactă", ne-a spus primarul Armaşu.

Reprezentanţii de la mediu rămân sceptici

Şeful Inspectoratului de Protecţie a Mediului Mehedinţi ne-a declarat că a demarat o anchetă în acest sens şi că până la finalizare nu trebuie afirmat că de vină ar fi poluarea. "Am dispus strângerea de probe ce vor fi trimise şi la laboratoarele din Bucureşti. Nu ştim care sunt cauzele acestei modificări genetice până nu primim un răspuns de la specialiştii noştri", ne-a spus, la rândul său, directorul Dan Budu.

Contactat telefonic, directorul DADR Mehedinţi, Ştefan Răceanu, susţine că cei în măsură să se pronunţe ar fi profesorii de la Facultatea de Agronomie, specialişti în genetică. "Nu ştiu cum arată acele păstăi din corcoduşi, o să mergem să le vedem şi noi. Noi nu avem laborator de analiză aici, dar ne-ar putea lămuri un profesor de la facultate sau un specialist în genetică", ne-a spus directorul Direcţiei Agricole Mehedinţi, Ştefan Răceanu.