Poluarea aerului ucide mii de copii anual
0Cel puțin 1.200 de copii și adolescenți din Europa mor prematur în fiecare an din pricina poluării aerului, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu. În același timp, 97% din populația urbană este expusă unei calități a aerului care nu respectă recomandările OMS, iar din acest motiv, în România, se înregistrează anual peste 29.000 de morți premature. Cea mai gravă poluare a aerului provine de la particulele fine care ajung în plămâni și rămân acolo.
Efectele acestui tip de poluare încep să se manifeste încă înainte de nașterea copiilor, prin expunerea mamelor la poluanți, consecința fiind creșterea numărului de nașteri premature și greutatea mică la naștere a bebelușilor, potrivit aceleiași surse. Mai mult decât atât, poluarea atmosferică crește semnificativ riscul de îmbolnăvire mai târziu în viață.
Raportul mai notează că, deși tendința în privința poluării aerului este una de îmbunătățire, în sensul reducerii acesteia, Europa Centrală și de Est, precum și Italia rămân zone unde nivelurile unor poluanți atmosferici sunt peste nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Potrivit documentului, câmpia Padului din Italia, zonele din proximitatea centralelor electrice pe cărbune și orașele mari din estul Europei se remarcă prin calitatea proastă a aerului. Raportul nu include Ucraina și nici Marea Britanie.
Agenţia recomandă concentrarea pe calitatea aerului în jurul şcolilor şi al creşelor, precum şi pe facilităţile sportive şi transportul public.
Luând în considerare toate grupele de vârstă, 97% din populaţia urbană a fost expusă în 2021 unei calităţi a aerului care nu a respectat recomandările OMS, potrivit datelor publicate luni.
Cea mai gravă poluare a aerului provine în primul rând de la particulele fine (PM) care pătrund adânc în plămâni. Urmează dioxidul de azot (NO2) şi ozonul (O3).
Microparticulele se fixează în plămâni
Particulele în suspensie – PM – sunt microparticule de praf încărcate cu diferite substanțe provenite din tot ce ne înconjoară, explică Oana Neneciu, directorul adjunct al organizației nonguvernamentale Ecopolis. „Sunt particule pe care noi le ridicăm de pe sol atunci când trecem cu mașina pe stradă, care provin din încălzirea rezidențială, care provin de la arderi. Toate aceste particule – mai ales cele foarte fine PM 1 și PM 2,5 – ne afectează foarte tare sănătatea pentru că ele pătrund în plămâni și rămân acolo. OMS estimează că 7 milioane de oameni mor prematur în fiecare an din cauza poluării aerului. Mediile în care trăim – orașele aglomerate, în special – sunt cele mai afectate de această poluare cu particule“, mai spune Neneciu.
Peste această poluare cu particule se suprapune și poluarea provenită de la trafic, iar copiii sunt cei mai afectați. „Copilul are o înălțime mică, e mai aproape de sol, respiră mai rapid, inspiră cu frecvență ridicată. Având și o masă corporală mică, ajunge mai repede la concentrații limită de particule decât adulții. Simțim o creștere mult mai mare comparativ cu anii trecuți a prezentării copiilor cu afecțiuni alergice sau respiratorii prelungite, tuse prelungită după viroze, respirație șuierătoare recurentă, mergând până la diagnosticul de astm“, explică dr. Iulia Balint, medic specialist pediatru.
Există studii care arată că expunerea prenatală a copiilor la particule PM 2,5 poate afecta dezvoltarea unor zone din creier, care au efecte de control inhibitor și poate fi corelată cu unele afecțiuni precum ADHD. Un raport al UNICEF din aprilie 2022 reiese că prin raportare la 22 de indicatori de bunăstare a copiilor – lumină, poluare, căldură, frig, calitatea apei, spațiu verde, locuri de joacă, condițiile din școli, transport, trafic, calitatea și siguranța drumurilor –, România se plasează pe ultimul loc din 29 de țări evaluate.
Autoritățile tac mâlc
Din România, cele mai poluate orașe sunt marile aglomerări urbane: Bucureștiul, Iașiul, Clujul, Timișoara, Constanța și Brașov. „Ce se întâmplă în România, și poate că alte state sunt mult înaintea noastră, este că, la nivel european, poluarea scade, în fiecare an, la nivelul României, nu. Pentru că noi nu luăm suficiente măsuri“, adaugă Oana Neneciu.
Și, pentru a lua aceste măsuri, nu este nevoie să renunțăm la mașini și nici la încălzire. „Trebuie pur și simplu să se ne schimbăm raportarea la aceste beneficii ale traiului modern. Adică, să scoatem din oraș autovehiculele Diesel și pe cele extrem de poluante, de la Euro 1 până la Euro 4, să avem zone de emisii reduse, și nu o facem. Sisteme de încălzire mai puțin poluante cum sunt centralele electrice de bloc în locul celor individuale pe gaze. La nivel european se discută interzicerea acestor centrale individuale“, subliniază Oana Neneciu.
La noi însă, nici măcar nu știm exact câte apartamente sau case au centrale individuale și ce fel de centrale, pentru că nimeni nu a făcut un astfel de audit. În opinia lui Neneciu, teoretic, CET-urile nu ar trebui să polueze foarte tare dacă normele legale ar fi respectate. Temerea este însă că legea nu este respectată întotdeauna și nici nu verifică nimeni. Iar dacă verifică, acele informații nu ajung în spațiul public.
„În toate țările civilizate, străzile se spală și se aspiră. Dacă nu luăm praful de pe străzi, el ajunge în plămânii noștri. În plus, la noi, nu se respectă nici regulamentele în construcții, multe șantiere funcționând fără nicio perdea de apă sau de protecție pentru cetățeni“, subliniază specialista.
Din păcate, mai spune Neneciu, în România, deși Legea nr. 104 privind calitatea aerului obligă autoritatea de sănătate să aibă anual rapoarte privind efectele poluării asupra sănătății, asta nu se întâmplă: „Nu e vorba că nu există anual, dar nu am văzut nici măcar un astfel de raport pe toată țara. Și e cam complicat să găsim soluții dacă nu știm care sunt efectele și ce se întâmplă de fapt. UE realizează anual astfel de rapoarte“. Organizația Mondială a Sănătății susține că poluarea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică.
Doi ani din viață pierduți din pricina poluării
În România, poluarea aerului este responsabilă pentru peste 29.000 de morți premature în fiecare an, potrivit unui raport publicat de Agenția Europeană a Mediului, în 2020. Situația este cea mai îngrijorătoare în Capitală: un bucureștean pierde în medie aproape 2 ani din viață din cauză că limitele de poluare stabilite de Organizația Mondială a Sănătății nu sunt respectate.
Se încarcă comentariile...
