Patru capcane din piața construcțiilor în 2026: cum pot ajunge românii să plătească mai mult pentru aceeași casă

Piața construcțiilor din România în 2026 rămâne una activă, însă modul în care sunt prezentate ofertele și structurate contractele poate duce la diferențe semnificative între prețul estimat inițial și costul final al unei locuințe. Într-un context în care informarea se face tot mai des online, de la rețele sociale la platforme de anunțuri, specialiștii din domeniu atrag atenția că lipsa detaliilor tehnice și comerciale din oferte poate transforma un preț aparent avantajos într-o investiție considerabil mai mare decât anticipat.

Românii pot fi păcăliți să plătească mai mult decât merită o casă. Foto arhivă

Datele oficiale arată o evoluție mixtă a sectorului construcțiilor. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 11,7% în primele patru luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, iar în aprilie 2026 avansul anual a ajuns la 20,7%, potrivit INS.

Pe de altă parte, segmentul rezidențial rămâne sub presiune. Analizele Colliers indică o scădere de aproximativ 20% a tranzacțiilor cu locuințe în primele luni din 2026, atât la nivel național, cât și în București.

Această combinație de creștere a activității în construcții și scădere a tranzacțiilor arată o piață în care oferta de servicii rămâne activă, dar beneficiarii sunt mai atenți, mai informați și mai reticenți în decizie, ceea ce amplifică presiunea concurențială dintre constructori.

Decizia de cumpărare s-a mutat în online

Un element esențial al schimbării din piață este modul în care românii caută și selectează constructorii. Rețelele sociale și platformele digitale au devenit principalul punct de pornire pentru informare și comparație, de la Facebook și TikTok până la platforme de anunțuri și grupuri de mesagerie.

România avea la finalul anului 2025 aproximativ 12,9 milioane de identități active pe rețelele sociale, ceea ce înseamnă peste 68% din populație, potrivit datelor DataReportal și NapoleonCat.

În acest context, specialiștii din domeniu spun că tot mai multe decizii sunt influențate de conținut vizual, recomandări rapide sau prețuri afișate sumar, fără o analiză completă a ceea ce include efectiv oferta.

„Piața s-a schimbat foarte mult. Astăzi, mulți oameni aleg constructorul după ce văd un videoclip pe TikTok, o postare pe Facebook sau un anunț pe diverse site-uri de publicitate. Digitalizarea este un lucru bun, dar o casă nu se cumpără ca un telefon. Dacă nu înțelegi exact ce include oferta, poți descoperi adevăratul cost mult prea târziu”, a explicat Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual.

Patru capcane frecvente din piața construcțiilor

1. Prețul pe metru pătrat nu înseamnă întotdeauna prețul final al casei

Potrivit expertului în piața construcțiilor, una dintre cele mai întâlnite practici în piață este promovarea unui preț pe metru pătrat, care creează impresia unui cost final ușor de calculat.

De exemplu, un beneficiar vede o ofertă de 445 euro/mp pentru o casă de 120 mp și ajunge rapid la concluzia că investiția totală este de 53.400 de euro.

Problema apare în momentul în care acel preț nu include întreaga construcție, ci doar o etapă din proiect. În multe situații, suma respectivă acoperă structura, închiderile sau faza „la roșu”, fără fundație completă, acoperiș, instalații, finisaje, termoizolație, tâmplărie sau alte lucrări esențiale.

În practică, odată adăugate aceste componente, costul final poate urca semnificativ, ajungând în multe cazuri la 80.000–100.000 de euro sau chiar mai mult, în funcție de materiale, proiect și nivel de finisare.

„Prima întrebare pe care trebuie să o pună orice beneficiar este foarte simplă: acest preț este pentru casa completă sau doar pentru o etapă? Diferența poate însemna zeci de mii de euro. Un preț pe metru pătrat nu este suficient dacă nu știi exact ce include” ,a adăugat expertul.

2. Materialele și manopera sunt prezentate într-o singură sumă

O altă situație frecventă apare atunci când beneficiarul primește o ofertă globală, fără defalcarea costurilor.

În mod normal, o lucrare de construcție ar trebui să permită separarea clară între costul materialelor și costul manoperei, deoarece acestea au naturi complet diferite.

În practică însă, multe oferte le combină într-o singură sumă, ceea ce face imposibilă verificarea prețului materialelor, a provenienței acestora sau a costului real al execuției.

Astfel, beneficiarul nu mai are vizibilitate asupra modului în care este construit bugetul proiectului și nu poate evalua dacă prețurile sunt corecte sau ajustate în mod justificat.

„Materialele și manopera sunt două componente complet diferite și trebuie tratate separat. Materialele trebuie cumpărate pe bază de ofertă și factură, iar manopera trebuie plătită etapizat, pe măsura lucrărilor executate. Când toate costurile sunt amestecate într-o singură sumă, beneficiarul pierde controlul asupra propriei investiții”, explică specialistul.

3. Avansurile sunt plătite înainte de controlul real al proiectului

În construcții, plata unui avans este o practică obișnuită, necesară pentru mobilizarea echipei și achiziția unor materiale.

Problemele apar însă atunci când avansul este semnificativ și nu este corelat cu documente clare, devize sau etape de execuție verificabile.

În piață, aceste avansuri pot varia de la 10% la 30% sau chiar mai mult din valoarea totală a lucrării. În cazul unei case de 100.000 de euro, un avans de 30% înseamnă 30.000 de euro plătiți înainte ca proiectul să fie vizibil în șantier într-un stadiu relevant.

Dacă acești bani sunt transferați fără o structură clară de etapizare, fără facturi și fără separarea costurilor, beneficiarul poate pierde rapid controlul asupra fluxului financiar al proiectului.

„Avansul nu este problema. Problema apare atunci când banii pleacă înainte să existe documente clare, facturi și o etapizare a plăților. Fiecare tranșă trebuie să aibă o justificare și să corespundă unei etape concrete din șantier”, afirmă expertul.

4. O fotografie frumoasă nu înseamnă un proiect care poate fi construit

Tot mai mulți beneficiari aleg o locuință pe baza fotografiilor, randărilor sau videoclipurilor din mediul online.

Problema este că aceste imagini nu reflectă un proiect tehnic complet și nici nu garantează că locuința poate fi construită în forma prezentată.

Orice proiect trebuie adaptat terenului, regimului urbanistic, condițiilor tehnice și cerințelor legale. În lipsa acestor ajustări, pot apărea modificări de proiect, întârzieri sau costuri suplimentare semnificative.

„O fotografie nu înseamnă un proiect tehnic. O randare nu înseamnă o autorizație de construire. Orice casă trebuie adaptată terenului și proiectată conform legislației. Un compromis făcut la început poate genera costuri importante pe parcursul execuției”, explică Răileanu.

Lipsa de transparență rămâne principala sursă de probleme

Reprezentanții din domeniu susțin că majoritatea disputelor din șantiere nu apar din execuție, ci din etapa de ofertare și contractare, acolo unde lipsa de detaliu poate genera diferențe majore între estimări și costurile finale.

În multe situații, problema nu este construcția în sine, ci faptul că oferta inițială nu a fost suficient de clară, iar responsabilitățile financiare și tehnice nu au fost definite în mod complet.

„În majoritatea situațiilor, conflictele din șantier nu încep din cauza materialelor. Încep din cauza lipsei de transparență. Dacă oferta este clară, proiectul este bine definit, materialele și manopera sunt separate, iar plățile sunt etapizate, șansele ca proiectul să decurgă fără probleme cresc considerabil”, spune specialistul.

Ce ar trebui verificat înainte de semnarea unui contract

Înainte de începerea unei construcții, specialiștii recomandă verificarea atentă a modului în care este structurată oferta, a existenței unui proiect tehnic complet și a modului de plată.

Accentul cade pe claritatea prețului final, separarea costurilor, documentația tehnică și corelarea fiecărei plăți cu o etapă de execuție.

„În 2026 nu mai este suficient să întrebi cât costă o casă. Trebuie să întrebi ce include oferta, cum sunt împărțite costurile, pentru ce plătești fiecare tranșă și dacă proiectul poate fi construit legal. O investiție de sute de mii de lei începe cu întrebările corecte”, a explicat Răileanu.