Partidul - calare pe lege

Saptamana trecuta au aparut in presa fragmente din Raportul Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID), in care se vorbeste de subordonarea Justitiei fata de politic. Imediat,

Saptamana trecuta au aparut in presa fragmente din Raportul Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID), in care se vorbeste de subordonarea Justitiei fata de politic. Imediat, purtatorul de cuvant al Ministerului Justitiei a produs o stupida declaratie de presa, sustinand ca reactia presei "este un grosolan atac la adresa Justitiei din Romania". Se pare ca unele institutii sau persoane se dezbara foarte greu de mentalitatea comunista, de tip totalitar. Numai Ceausescu credea ca, daca nu este recunoscuta o anumita problema, atunci ea nu exista. Ministerul d-nei Rodica Stanoiu incearca sa ne convinga, cu argumente puerile, ca nimic din cele aratate in rapoartele unor institutii internationale nu este adevarat. De pilda, se invoca faptul ca in cursul documentarii autorii Raportului USAID nu au consultat Ministerul Justitiei. Gresit: nu MJ trebuia consultat pentru a se diagnostica imixtiunea grosolana a politicului in activitatile judiciare, ci ministrul Apararii, dl. Ioan Mircea Pascu si altii ca el. Este greu de presupus ca un membru al Guvernului nu stie ca, intr-un stat de drept, Justitia nu functioneaza dupa principiul "ordinul se executa". Cu toate acestea, ministrul Apararii si-a permis sa-i ceara presedintelui Curtii Supreme de Justitie sa dispuna judecarea cu celeritate a unui proces, de a carui solutionare este direct interesata o asociatie privata de fotbal. O mai evidenta imixtiune a politicului in treburile Justitiei aproape ca nu exista, doar daca ministrul Pascu nu intentioneaza cumva sa dispuna parcarea tancurilor Armatei romane in fata tribunalului, sperand intr-o sensibilizare a completului de judecata. Sa reamintim ca in Raportul de tara facut Romaniei pe anul 2001 de catre Comisia Europeana, principalele doua handicapuri retinute de comisarul european pentru extindere, Gunther Verheugen, sunt economia de piata nefunctionala si... punerea sub semnul intrebarii a independentei Justitiei, cu referire directa la numeroasele schimbari din functie ale unor presedinti de instante "fara a se motiva foarte clar aceasta decizie". De asemenea, in urma cu doar cateva luni, la Reuniunea anuala a Consiliului de Asociere Romania-UE de la Bruxelles, tarii noastre i-au fost cerute masuri mai drastice pentru garantarea independentei Justitiei. Aprecieri si mai dure regasim in raportul pentru anul trecut al Amnesty International, in care se arata ca "partidul aflat la putere arata putin respect fata de lege si (...) a instruit judecatorii cum sa decida in anumite cazuri, a dispus demiteri partizane din magistratura si a intervenit in probleme judiciare". Totodata, in "analiza-diagnostic" a sistemului judiciar romanesc efectuata de Banca Mondiala se vorbeste de faptul ca magistratii Curtii Supreme de Justitie sunt susceptibili de a fi supusi influentei politice, iar Consiliul Superior al Magistraturii are puteri limitate, fiind lipsit de buget si personal propriu. Analiza enumera printre mijloacele de control ale politicului asupra Justitiei si recursul in anulare, care "a fost utilizat numai de cateva ori in timpul erei comuniste", iar acum "utilizarea acestuia a crescut semnificativ". In timpul actualei guvernari, prin extinderea motivelor privind promovarea recursului in anulare, aceasta institutie juridica - indepartandu-se de la menirea de a indrepta erorile judiciare - a devenit un instrument prin care oamenii partidului si interesele lor sunt mai presus de lege. Fara indoiala ca actualul procuror general al Romaniei, Joita Tanase, va intra in "istoria dreptului national" prin promovarea pe banda rulanta a unor scandaloase recursuri in anulare avand un evident iz politic: dosarele FNI, BIR, Constantin Constantin, Victor Athanasie Stanculescu s.a.m.d. Cazul deputatului PSD Viorel Gheorghiu, care - potrivit rechizitoriului intocmit de procurorul Cristian Panait - si-ar fi inscenat furtul propriului autoturism in vederea inselarii firmei de asigurari, este, de asemenea, emblematic pentru desconsiderarea care ii este rezervata Justitiei, de aceasta data, de catre Parlament. Camera Deputatilor a refuzat sa ridice imunitatea parlamentara deputatului PSD, nedand astfel posibilitatea Justitiei de a stabili daca acesta este sau nu vinovat. Nu este aceasta tot o forma de imixtiune a politicului in treburile Justitiei? Fara indoiala, cazul Pascu si cazul Gheorghiu vor figura in rapoartele pe anul 2002 ale organismelor si asociatiilor amintite mai sus, drept dovada ca, in Romania, puterea politica face, in continuare, presiuni asupra Justitiei. Or, solutia pentru inlaturarea unei asemenea situatii - care este una dintre conditiile obligatorii in procesul de aderare la UE - nu este apanajul exclusiv al Ministerului Justitiei, care a creat si legile si instrumentele de pedepsire a unor asemenea fapte. Numai o vointa politica reala la varful partidului de guvernamant, in sensul dezavuarii unor asemenea imixtiuni grosolane si a indepartarii celor care incalca regulile, ar putea schimba lucrurile. Cu alte cuvinte, conducerea PSD trebuie sa aleaga intre indeplinirea unui deziderat imperativ pus de UE si apucaturile de vatafi ale unora dintre liderii sai, care considera inclusiv Justitia ca facand parte din propria mosie. Dar parca e prea mult pentru un premier care - la teleconferinta cu prefectii de saptamana trecuta - a dat indicatii explicite instantelor de judecata in procesele in care este implicat statul...