Paranghelie cu gipane de Sfanta Maria Mica

Pe 8 septembrie, de Sfanta Maria Mica, toata tigania din Romania se strange pe Valea Oltului. Vin tiganii lui Cioaba de la Sibiu, ai lu' Leo din Strehaia, ursari, argintari si alte neamuri. Cu totii

Pe 8 septembrie, de Sfanta Maria Mica, toata tigania din Romania se strange pe Valea Oltului. Vin tiganii lui Cioaba de la Sibiu, ai lu' Leo din Strehaia, ursari, argintari si alte neamuri. Cu totii se bulucesc cu noaptean cap la Manastirea Cozia sau mai la deal, la Horezu, ca sasi sfinteasca salbele si masinile si sa le mearga bine tot anul. Apoi se trag pe marginea drumului si petrec pana vine noaptea. Cel mai mare si bogat targ este cel de la Costesti, locul unde, cu ani buni in urma, minerii au fost "infranti" de jandarmi. Vin aici in fiecare an mii de tigani din toata tara, cu munti de carne, tone de alcool si manele de ultima ora. Aici, tiganii caldarari incearca sasi vanda galetile si "ceoanele" printre Mercedesuri si BMWuri. Nu prea stiu ei de ce se strang in acest loc. Unii spun ca in poiana din Costesti a fost omorat un tigan bogat si respectat, altii ca aici e loc sfintit. Mai de mult, poiana din Costesti era locul unde tiganii isi maritau fetele de 1112 ani, obicei care azi sa cam pierdut. Traditii tiganesti poate or fi in alta parte, dar nu la Costesti. Barbatii stau la masa doborati de aurul care le atarna la gat si pe degete, iar femeile de toate varstele, desculte, pe patura, incep sa joace din buric. Manele se canta la comanda, contra cost: "Glont Mondialu din Buzescu da 100 de dolari", urla in microfon Nicolae Guta. "Vocea din Ardeal" incearca sal concureze cu 5 milioane, dar Glont revine spectaculos si puncteaza: 12 milioane. La sarbatoarea campeneasca din Costesti, tot tiganul isi etaleaza bogatia. "Emil Vesta de Aur" chiar are o vesta de aur de 6 kg si o cravata de un kilogram de aur. Glont Mondialu se ridica cu greu de pe scaun, cu vreo doua kilograme de lanturi si ghiuluri pe el. Amandoi, plus alti "vestati si cravatati cu aur" sunt din BuzescuTeleorman. Tiganii de aici par sa fi gasit secretul pietrei filozofale, anume transformarea cuprului si aluminiului de furat in aur.