Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Totusi, populatia a reactionat cu calm

Joi, in jurul orei locale 16, coasta de nord-est a SUA si sudul Canadei au fost paralizate si aruncate in haos de cea mai grava pana de curent din istoria Americii. In doar trei minute, milioane de oameni au ramas blocati sub pamant, in metrou, sau la sute de metri deasupra solului, in lifturile din zgarie-nori. Chiar la inceputul orelor de varf, traficul rutier a luat-o razna odata cu caderea semafoarelor, aeroporturile au fost inchise, iar trenurile s-au oprit pe sine la zeci de kilometri de cele mai apropiate orase. Pana de curent a afectat in total 50 de milioane de oameni, din statele New York, Ohio, Michigan, Connecticut, Massachusetts, Vermont si Pennsylvania, iar in Canada, din Toronto si Ottawa (capitala tarii). Reteaua electrica a cazut la 21 de centrale, dintre care 10 centrale nucleare, care au fost inchise. La o temperatura de 32 de grade Celsius, localnicii au ramas fara aer conditionat acasa si in mijloacele de transport aglomerate, iar in toata regiunea au fost scoase din uz televizoarele, computerele si multe dintre retelele de telefonie mobila si fixa. Casele de marcat nu au mai functionat si nici o mare parte dintre bancomate, punandu-i pe multi in imposibilitatea de a-si cumpara o sticla cu apa. Meciurile de baseball, baschet sau tenis au fost amanate, iar stadioanele evacuate, in timp ce, pe Broadway, spectacolele au fost anulate. Transportul public - paralizat, pietonii - loviti de masini Zborurile au fost suspendate pe sapte mari aeroporturi din SUA (JFK, La Guardia si Newark in regiunea New Yorkului si aeroporturile din Cleveland si Detroit) si Canada (in Ottawa si Toronto). Accesul a fost interzis in incinta acestora din cauza lipsei energiei electrice, fara care nu au mai functionat detectoarele de metale si filtrele cu raze X pentru controlul pasagerilor si bagajelor. Gratie masurilor de securitate, sistemele de control aerian au functionat insa normal, iar avioanele care se aflau deja in aer au putut ateriza sau au fost redirectionate catre alte aeroporturi. S-au inregistrat insa intarzieri, iar zborurile care aveau ca destinatie cele sapte aeroporturi inchise ori urmau sa decoleze de pe unul dintre ele au fost anulate. Numai dintre pasagerii British Airways, 1.700 au fost afectati de aceste masuri. Joi noaptea, lucrurile reintrasera insa in normal si pe aceste aeroporturi. Transportul terestru a avut si mai mult de suferit. Pe calea ferata, 35 de trenuri au fost oprite, iar o mie de pasageri au fost evacuati cu ajutorul unei locomotive diesel din tunelul unde ii surprinsese caderea curentului electric. In New York, 350.000 de persoane au ramas blocate in subteran sau pe poduri, dupa ce garniturile de metrou s-au oprit intre statii, iar in tot statul New York, 600 de trenuri au asteptat pe sine revenirea energiei electrice. Pasagerii metroului au fost evacuati cu totii abia dupa doua ore si jumatate, timp in care aproape s-au sufocat din cauza caldurii si a aglomeratiei. Metroul nu a functionat nici ieri in prima parte a zilei, fiind necesare pana la opt ore de la restabilirea electricitatii pentru verificarea tuturor sistemelor de semnalizare. Luand-o pe jos spre casa, new-yorkezii au blocat podurile si strazile din oras, la iesirea din Manhattan, principalul cartier comercial si de birouri. Din cauza traficului care se desfasura haotic, dupa ce semafoarele au incetat sa functioneze, unii pietoni au fost loviti de masini si au ajuns in camerele de urgenta ale spitalelor. Acestea au functionat normal, datorita generatoarelor de rezerva. Tot acolo au ajuns si cei care au avut probleme din cauza caldurii. O femeie in varsta a murit dupa ce a cazut pe strada, intrucat coborase 18 etaje dintr-o cladire. Din cauza blocajelor din trafic, ambulanta nu a reusit sa ajunga la ea decat dupa o ora si jumatate, cand era deja prea tarziu. New York: Primul gand: "E ca la 11 septembrie 2001!" Ca si la 11 septembrie 2001, New York a fost si de aceasta data orasul cel mai greu lovit. "Nu m-am putut gandi decat ca iar incepe... ca e ca in septembrie 2001", murmura Catherine Donnelly, angajata la Bursa din New York. "Ma gandesc numai la terorism si la fetita mea de 18 luni", spune un vanzator de kebab, in timp ce isi inchide magazinul, sa fuga acasa. "Banii nu mai conteaza acum. Nu-mi doresc decat sa fim toti in siguranta". In ciuda temerilor, in metropola greu incercata acum trei ani, populatia a reactionat cu mult calm. "Duceti-va acasa, deschideti ferestrele si beti multe lichide", i-a sfatuit pe newyorkezi primarul Michael Bloomberg. "La urma urmei, nu-i chiar asa de rau sa-ti iei o zi libera!". El le-a cerut de asemenea americanilor sa-si faca provizii de apa. Multimea de pe strazi a fost ordonata si disciplinata, iar in unele intersectii, tineri voluntari s-au apucat sa dirijeze traficul, pentru a preveni accidentele. Sute de newyorkezi s-au asezat pe malurile raului Hudson si au privit evenimentele ca la teatru. Unii cantau la chitara sau ascultau stirile la radiouri portabile. Altii au pus de un gratar in mijlocul drumului sau au mancat inghetata oferita gratis de un fast-food KFC. De altfel, multi comercianti si-au scos in strada lazile frigorifice cu bauturi si inghetata si au anuntat reduceri senzationale, de teama ca vor fi siliti altfel sa arunce marfa, dupa ce se va topi. Altii au profitat de ocazie ca sa-si epuizeze stocurile de lanterne si baterii, ale caror preturi au crescut odata cu lasarea noptii. Barurile s-au umplut si ele de lume, care, chiar pe intuneric si fara muzica, se distra de minune urmarind evolutia evenimentelor. "Ar trebui sa fie cate o pana in fiecare saptamana", glumea un tanar. Spre deosebire de marile caderi de curent din '65 si '77, cand strazile orasului au devenit teatrul unui jaf generalizat, de aceasta data politia nu s-a confruntat decat cu foarte putine probleme. In Manhattan si Brooklyn au fost arestate 25 de persoane pentru jaf sau vandalism. Si in Ottawa, Canada, s-au inregistrat cateva cazuri izolate de infractiuni. Atat primarul Michael Bloomberg, cat si presedintele Bush au multumit populatiei din zonele afectate pentru reactia calma si adecvata. Mobilizare generala ca la un atentat Pe cand populatia era relativ calma, guvernatorul statului New York, George Pataki, a decretat stare de urgenta, iar politia a intrat imediat in alerta, actionand ca in cazul unui atac terorist major. Un centru special de comanda a fost instituit in cartierul Bronx, a fost sporit numarul patrulelor aeriene si portuare iar fortele de politie din fiecare district au inceput sa opereze ca departamente independente, potrivit planurilor de reactie concepute dupa atentatul din 11 septembrie 2001. Echipaje dotate cu armament greu au fost trimise in punctele cheie, care ar fi putut fi potentiale tinte pentru teroristi. Peste 40.000 de politisti au iesit in strada. Bush: "Nu a fost un act terorist" Presedintele Bush lua pranzul alaturi de trupele americane de la baza aeriana Miramar a corpului de puscasi marini, cand a aflat despre pana de curent de pe Coasta de Est. Spre deosebire de 11 septembrie 2001, insa, cand vestea privind catastrofa care lovise New Yorkul l-a obligat pe presedinte sa se refugieze la bordul avionului Air Force One, acum Bush nu si-a intrerupt masa, desi a ramas tot timpul in legatura cu autoritatile federale si locale. Dupa patru ore si jumatate de tacere a oficialilor de la Casa Alba, presedintele a dat o scurta declaratie, in care i-a linistit pe americani, afirmand: "pot spune cu siguranta ca acesta nu este un act terorist". "Suntem mai bine organizati acum pentru a face fata unei situatii de urgenta decat eram acum doi ani si jumatate", a adaugat el. Bush a anuntat insa ca va cere o ancheta care sa arate de ce intreruperea de curent s-a propagat atat de repede in toate zonele afectate, spunand totodata ca reteaua nationala de electricitate va trebui probabil modernizata. In ciuda declaratiei tarzii a presedintelui Bush, ziarul New York Times sustine ca Departamentul de Securitate al SUA ar fi determinat in doar o ora ca intreruperea curentului nu a avut cauze teroriste. Economia americana a scapat cu rani usoare Pe pietele financiare americane, toata lumea este de acord ca situatia ar fi putut fi mult mai grava, daca pana de curent nu ar fi avut loc la cateva minute dupa inchiderea sesiunilor de tranzactionare la burse. Asa insa, pretul actiunilor a ramas neschimbat, iar bursele de pe Wall Street s-au deschis ieri fara probleme. Retelele bancare nu au avut nici ele de suferit, desi specialistii sunt de parere ca sistemul bancar american este extrem de vulnerabil in fata unor astfel de situatii, intrucat el se bazeaza aproape exclusiv pe tehnologia electronica. In caz de dezastru, exista totusi sisteme sofisticate de rezerva, care permit continuarea tranzactiilor. Dupa ce a scazut brusc in primele momente, cand plana suspiciunea uui atac terorist, si dolarul american si-a revenit ulterior, ajungand la paritatea de 1,1270 dolari pentru un euro, fata de 1,124 dolari pentru un euro inainte de pana de curent. Daca impactul asupra pietelor financiare a fost minim, economia americana in ansamblu va avea mai mult de suferit. Cele mai afectate vor fi liniile de transport aerian, deja puse in dificultate de amenintarile teroriste din ultimii ani. Retelele de transport vor avea si ele de patimit, ca si sectorul asigurarilor. Acesta s-ar putea vedea nevoit, de pilda, sa plateasa polite pentru mancarea decongelata din magazine si case particulare. Firmele care asigura aprovizionarea cu energie electrica ar putea fi si ele in situatia de a plati unele despagubiri.