ONG: Aparatele drug-test, un simbol al abuzurilor și al risipei. Cât a cheltuit Poliția Română pentru achiziționarea lor

0
Publicat:

Polițiștii folosesc în acest moment 800 de aparate drug-test în trafic, deși practica a dovedit o rată foarte mare de rezultate fals-pozitive. Un ONG care a primit răspunsul privind costul achiziției unui aparat drug-test acuză Poliția Română că a risipit banii publici achiziționându-le.

Rezultatele testelor antidrog  fals pozitive lasă șoferii fără permis FOTO: arhiva
Rezultatele testelor antidrog fals pozitive lasă șoferii fără permis FOTO: arhiva

Un ONG acuză că banii cheltuiți de Poliția Română pentru achiziționarea aparatelor drug-test sunt o risipă, având în vedere că într-un județ jumătate dintre rezultatele pozitive înregistrate nu au fost confirmate de rezultatele probelor de laborator.

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a lansat campania „Opriți Robinetul Risipei!”, în cadrul acesteia solicitând, pe de o parte, organelor statului o serie de explicații cu privire la achiziționarea aparatelor drug-test, iar pe de alta punând la dispoziția conducătorilor auto un model de acțiune în instanță prin care aceștia pot să solicite despăgubiri în cazul în care au fost victime ale nedreptățiți săvârșite prin aplicarea eronată și abuzivă a noilor prevederi legislative ale Ordonanței de Urgență nr. 84/2024.

Costul achziționării celor 800 aparate DrugTest marca Drager DrugTest 5000, conform răspunsului transmis de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) către FACIAS, este de 13.999,16 lei/aparat, adică aproximativ 2,2 milioane lei în total.

„Aceste aparate, menite să depisteze consumul de substanțe stupefiante, au ajuns să fie un simbol al abuzurilor și al risipei banilor publici. De ce? Pentru că marja de eroare a acestor aparate folosite pentru detectarea șoferilor care au consumat substanțe interzise este foarte mare. La Iași de exemplu, aproape jumătate din rezultatele acestor teste s-au dovedit a fi fals-pozitive, ceea ce a dus la numeroase sancțiuni și dosare penale abuzive. Cine răspunde pentru aceste abuzuri? Cine plătește pentru prejudiciile provocate cetățenilor sancționați abuziv?”, se întreabă reprezentanțiii ONG-ului menționat.

Poliția ar vrea să cumpere aparate cu o acuratețe mai mare

Poliția Română a anunțat de asemenea că va continua să cumpere și alte aparate de depistare a șoferilor care circulă sub influența drogurilor, însă aparate cu o acuratețe mai mare, potrivit FACIAS. ONG-ul a solicitat IGPR să transmită ce necesar de aparate drug-test există, la cât este estimat costul acestor aparate și când ar urma acestea să intre în posesia poliților. Poliția Română ar trebui să ofere lămuriri și cu provire la rata de eroare a aparatelor la medicamentele, suplimentele și alimentele la care acesta pot da rezultate false, iar discuția este deosebit de importantă având în vedere lista lungă de astfel de substanțe care pot da rezultate fals-pozitive.

Nu risipă, ci „serviciu polițienesc de calitate, adaptat anului în care ne aflăm”

IGPR a respins ideea că achizițiile realizate ar fi bani risipiți, susținând că în fapt aparatele drug-test în discuție sunt un mijloc de intervenție pentrua  combate „eficient” fenomenul infracțional.

 „Poliția Română își adaptează permanent mijloacele de intervenție, pentru a răspunde corespunzător situației operative și a combate eficient fenomenul infracțional. Acțiunile polițiștilor din teren se desfășoară pentru a proteja cetățenii de cei care comit fapte antisociale și pentru a îi scoate din trafic pe șoferii care ne pun pe toți în pericol, atunci când conduc sub influența alcoolului sau drogurilor.

Așadar, „risipa” menționată de respectiva organizație reprezintă în realitate o investiție în asigurarea unui serviciu polițienesc de calitate, adaptat anului în care ne aflăm, scopul final fiind siguranța comunității”, a transmis IGPR, printr-un comunicat.

IGPR precizează de asemenea, redând integral răspunsul trannsmis către FACIAS, că polițiștii vor primi și alte aparate „în funcție de fondurile financiare aprobate”, acestea urmând să fie achiziționate în baza unor contracte subsecvente.

Polițiștii subliniază, așa cum au mai făcut în vâltoarea scandalului testelor fals-pozitive, că „testele rapide utilizate de către Poliția Română sunt teste rapide de screening sau de orientare și nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, așa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar, în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat și prin alte metode de investigație”.

Totuși, pentru aparatele drugtest model Drugtest Drager 5000 aflate în dotarea polițiștilor „producătorul menționează faptul că <sistemul de măsurare este destinat identificării simultane, calitative, a substanțelor sau claselor de substanțe din saliva umană, în scopuri de diagnosticare (diagnosticare in-vitro) sau în aplicații de medicină legală>”, se mai arată în comunicatul IGPR. Sistemul de testare Drugtest Drager 5000  rămâne însă un procedeu de screening, oferind un rezultat analitic preliminar, pentru că permite măsurarea calitativă pentru identificarea substanțelor căutate sau ale metaboliților lor în probă deasupra unei valori limită a concentrației (Cut-off), iar pentru a obține un rezultat analitic confirmat este nevoie de utilizarea suplimentară a unei metode specifice laboratoarele instituțiilor sanitare autorizate, mai precizează polițiștii.

Reamintim că scandalul rezultatelor fals-pozitive înregistrate cu aparatele drug-test folosite de către polițiști în trafic a ținut agenda cu câteva săptămâni în urmă, ieșind la iveală nenumărate cazuri de conducători auto care au rămas pe nedrept fără permisul de conducere. Acest scandal a dus la modificarea legislației, astfel că în prezent șoferii își recuperează permisul de conducere în 72 ore, dacă rezultatul probei de laborator nu este disponibil sau dacă se dovedește că șoferul nu a consumat substanțe interzise la volan.

Societate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite