Ofiterul francez Bunel, condamnat la cinci ani de puscarie

Ieri dimineata, la Paris, dupa a doua si ultima zi a procesului intentat fostului ofiter francez Pierre-Henri Bunel, 49 ani, acuzat de inalta tradare in beneficiul sarbilor, a fost condamnat la cinci

Ieri dimineata, la Paris, dupa a doua si ultima zi a procesului intentat fostului ofiter francez Pierre-Henri Bunel, 49 ani, acuzat de inalta tradare in beneficiul sarbilor, a fost condamnat la cinci ani de inchisoare. Sedinta a fost consacrata audierii celor doi experti psihiatri, care l-au examinat pe inculpat. Ca martori ultimi, ei au declarat ca Bunel era o "persoana imatura" si ca s-a considerat el insusi drept spion, cu un rol mult prea mare. "A dorit sa fie militar, dar, de asemenea, si erou", ceea ce "nu inseamna ca intotdeauna exista o compatibilitate intre cele doua lucruri", a explicat unul dintre experti, pentru care Bunel si-a asumat responsabilitati care l-au depasit". In continuare, procurorul a prezentat rechizitoriul, fiind urmat de avocatul apararii. Fostului ofiter i se reproseaza ca a oferit documente secrete ale NATO unui agent de informatii al Belgradului, colonelul Iovan Milanovici, care se refereau la proiectele si tintele stabilite pentru a fi bombardate in cadrul companiei militare a Aliantei in Kosovo si in Serbia. Faptele s-au petrecut din iulie pana in octombrie 1998, cu cateva luni inaintea lansarii respectivei campanii. Bunel sustine ca i-a informat pe sarbi din motive strict umanitare si de ordine superioare, in speranta ca va fi evitata o baie de sange. Evident, motivul expus de el n-a convins deloc Tribunalul Militar din Paris, care a mentinut acuzatia de crima de inalta tradare pentru care, in principiu, el risca 15 ani de puscarie. Totusi, in privinta gestului lui Bunel, multi experti s-au intrebat daca nu cumva el s-a lasat antrenat de umbrele fascinante ale spionajului, dorind astfel sa rupa cu monotonia activitatii lui. De asemenea, ei si-au mai pus intrebarea daca a fost manipulat ori a actionat manat de simpatia pentru sarbi. Absolvent de scoala militara si al celebrei Academii Militare de la Saint-Cyr, el a apartinut cadrelor speciale ale armatei, fiind incadrat in Forta de Actiune Rapida (FAR), la biroul de informatii, raspunzand de Africa de Nord, Orientul Apropiat si cel Mijlociu. Din 1996, dupa o experienta bogata, capatata in timpul unor operatiuni in Arabia Saudita si in Golf, a fost transferat la sediul NATO, unde nu s-a simtit in largul lui. Ofiterii superiori de la Bruxelles l-au receptat ca pe un militar cu o inteligenta vie, cultura vasta si un spirit stralucit. De aceea, a si beneficiat de incredere din partea lor. De altfel, marti, mai multi generali francezi au depus marturie in favoarea lui, facandu-i un portret foarte elogios. Nu e mai putin adevarat ca si Bunel, in cartea sa "Crime de razboi la NATO": "pentru ca sunt acuzat de tradare, crima pe care n-am comis-o, nu ezit sa dezvalui pe cele ale unora dintre acuzatori". Pe urma, s-a retinut un alt amanunt interesant: la Bruxelles, el era sef de cabinet si ofiter cu probleme de securitate al lui Pierre Wiroth, seful reprezentantei franceze in comitetul militar al NATO, general care nu iubea loviturile militare ale Aliantei impotriva sarbilor. Inca din octombrie 1998, Bunel a fost arestat si detinut provizoriu circa zece luni, NATO apreciind ca afacerea respectiva "a slabit increderea" intre membrii Aliantei si "a diminuat capacitatea lor de a pastra secrete datele sensibile".