Obezitatea este o boală cronică. Cine și cum trebuie să o trateze

Noul Contract-cadru al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ce va intra în vigoare în iulie, include noi servicii legate de obezitate în pachetul de medicină primară. S-a luat această decizie după ce s-a constatat că în România, prevalența obezității va crește la 35% în 2025, de la 22-25%, cât este în prezent, țara noastră având și cel mai slab nivel de pregătire pentru gestionarea obezității dintre țările UE.

Obezitatea va crește îngrijorător până în 2025 FOTO Shutterstock

Caz șocant la Botoșani. O pacientă care cântărea aproape un sfert de tonă a fost ținută pe jos mai bine de 12 ore la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului din Dorohoi pentru că spitalul nu avea nici pat special și nici aparatură pentru pacienți cu obezitate morbidă. Pacienta se lovise la genunchi în urma unui accident petrecut acasă: cadrul de metal cu ajutorul căruia se deplasa s-a rupt și femeia s-a prăbușit. Până să ajungă cu autospeciala de pompieri la Spitalul din Dorohoi, aceasta fusese refuzată de alte trei spitale din aceleași motive.

Prof.dr. Cătălina Poiană, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, medic primar endocrinolog la Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” din București, atrage atenția că obezitatea este o boală și nu un „defect cosmetic”, așa cum a fost privită ani de-a rândul sau cel mult un factor de risc pentru alte boli. „Când, de fapt, obezitatea este o boală cronică determinată de un cumul de factori care sunt genetici, țin de stilul de viață nesănătos, sunt factori de mediu din categoria disruptorilor endocrini, unele medicamente, modificări de floră intestinală. Fiind o boală cronică, obezitatea trebuie să beneficieze de un sistem de îngrijiri pe termen lung așa cum se întâmplă în alte boli cronice”, explică universitarul.

Recomandări, revizuite în 2023

Medicul adaugă că, în România, s-au făcut pași importanți spre recunoașterea obezității ca boală cronică începând cu anul 2021, când a luat ființă Forumul Român de Obezitate inițiat de Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Societatea Română de Endocrinologie: „În acest cadru a fost elaborat în 2022 un set de recomandări pentru îngrijirea persoanelor cu obezitate, revizuite în 2023, și care pun bazele unui sistem coerent de control al obezității. De asemenea, noul Contract-cadru ce va intra în vigoare în iulie include noi servicii legate de obezitate în pachetul de la nivelul medicinei primare”.

Datele epidemiologice pentru România publicate în Atlasul Mondial al Obezității 2023 nu sunt încurajatoare, mai spune prof.dr. Cătălina Poiană: „Se estimează că în rândul adulților obezitatea va ajunge la o prevalență de 35% în 2025, față de 22-25% cât este în prezent La copii, situația este și mai îngrijorătoare, cu o rată foarte înaltă de creștere a incidenței anuale – peste 5%, astfel că în 2035 se estimează că 30% din băieți și 17% din fete vor avea obezitate. În plus, România are cel mai slab nivel de pregătire pentru gestionarea obezității din țările Uniunii Europene, conform unui indicator publicat în același Atlas Mondial. Aceste date nu fac decât să semnaleze faptul că este nevoie de măsuri energice și rapide care să schimbe situația din prezent”.

Echipe multidisciplinare

Recomandările mai sus menționate au rolul de a stabili traseul persoanei cu obezitate în sistemul de sănătate. Nivelul de îngrijire este dat de severitatea obezității și a complicațiilor asociate, explică prof.dr. Cornelia Bala, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, medic de Diabet, nutriție și boli metabolice la Centrul Clinic de Diabet, nutriție, boli metabolice Cluj-Napoca.

Îngrijirea pacientului obez se face în echipe organizate pe trei niveluri, mai spune medicul diabetolog. „În echipele primare se află medicii de familie sau medici de diverse specialități care vor depista persoana cu obezitate și vor evalua riscurile, iar echipele avansate și echipele de excelență vor fi organizate de către medici specialiști în diabet, nutriție și boli metabolice sau medici endocrinologi care vor colabora cu multiple specialități și alți profesioniști în domeniul medical – psihologi, nutriționiști-dieteticieni cu drept de liberă practică, asistente medicale specializate, kinetoterapeuți, pentru a oferi o îngrijire integrată a obezității. Nu în ultimul rând, se adaugă echipele de chirurgie bariatrică/metabolică ce vor fi implicate în tratamentul formelor severe”, spune prof.dr. Cornelia Bala.

Pentru o cuantificare cât mai obiectivă a riscurilor, adaugă prof.dr. Cornelia Bala, „am propus un sistem care ia în considerare clasa de obezitate în funcție de IMC la care se adaugă o stadializare a severității complicațiilor pe baza criteriilor Edmonton folosite la nivel internațional și la care se adaugă categoria de risc cardiovascular conform criteriilor Societății Europene de Cardiologie. Se obține un scor pe care l-am denumit Scorul RO (riscul obezității) și care va încadra persoana cu obezitate în clase de risc scăzut, moderat, crescut sau foarte crescut”.

Recomandarea este ca persoanele din clasa de risc scăzut să fie tratate și monitorizate la nivelul echipelor primare, iar cele din clasele de risc moderat, crescut, foarte crescut, la nivelul echipelor avansate sau de excelență care vor colabora cu echipele chirurgicale atunci când este nevoie, mai spune medicul diabetolog. „Metodele de tratament – optimizarea stilului de viață, medicația și chirurgia bariatrică sunt și ele stratificate în funcție de aceste clase de risc. De aceea, este absolut necesar ca persoana cu obezitate, chiar dacă nu are complicații, să se prezinte la medicul de familie care îi va indica unde trebuie să fie evaluată și tratată”, recomandă prof.dr. Cornelia Bala.

Cât contează educația

În prevenirea și combaterea acestei boli cronice, un rol foarte important îl are educația pentru sănătate, adaugă prof.dr. Cornelia Bala: „La nivelul prevenției, în procesul de educație trebuie implicată medicina primară – medicul de familie sprijinit de asistenții medicali instruiți, la care se adaugă și alte resurse de educație în grădinițe și școli, educația femeii gravide, educație la locul de muncă. În momentul în care obezitatea este deja prezentă, educația devine una dintre metodele de intervenție, motiv pentru care se și numește educație terapeutică. La acest nivel vorbim deja de un proces complex, ideal structurat și pe termen lung, de educație nutrițională și comportamentală. Anumite elemente de educație vor fi gestionate de medic, dar ne dorim o implicare importantă și a asistenților medicali. În acest sens, Asociația Română de Educație în Diabet – ARED, care este activă din anul 2001 în instruirea asistenților medicali în domeniul educației în diabet, și-a extins aria de implicare și spre domeniul educației în obezitate sub noua denumire de Asociația de Educație în Diabet și Obezitate - AREDO. În perioada următoare, vor debuta activități de instruire a asistenților medicali pentru a le oferi noi competențe în asigurarea educației terapeutice pentru persoanele cu obezitate”.

Pandemia a agravat problemele

Pandemia de COVID-19 a dus la o agravare a problemelor de greutate, ceea ce a și determinat numeroase organisme internaționale să ia poziție și să aducă obezitatea în atenția structurilor implicate în politicile de sănătate, inclusiv la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre, subliniază prof.dr. Cătălina Poiană.

„Munca la distanță poate fi unul dintre factorii care să împiedice aderarea la un stil de viață sănătos prin reducerea activității fizice și favorizarea unui consum caloric crescut mai ales pe baza „ciugulelilor” frecvente. Pe de altă parte, munca la distanță poate să ofere și oportunități pentru un stil de viață mai sănătos, astfel că de fapt poate deveni un avantaj. Spre exemplu, timpul alocat anterior deplasării spre și dinspre locul de muncă trebuie văzut ca o economie de timp și poate fi alocat practicării de activități fizice. Cu o bună organizare, alimentația poate deveni mai sănătoasă, ținând cont că acasă putem controla mult mai bine tipul de alimente și modul lor de preparare. Totul ține până la urmă de preocuparea pentru starea de sănătate, de informare și motivație”, punctează medicul endocrinolog.

Un obez, 50% șanse de a depăși 70 de ani

Prof. dr. Nicolae Hâncu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, medic primar de diabet, nutriție și boli metabolice, membru de onoare al Academiei Române, spune, la rândul său, că obezitatea este asociată cu un risc crescut pentru peste 229 de patologii diferite, printre care diabetul zaharat tip 2 și bolile cardiovasculare cum sunt bolile ischemice (infarct miocardic, angină pectorală), insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral și desigur hipertensiunea arterială. „O persoană cu obezitate are un risc de 2-6 ori mai mare să dezvolte diabet zaharat sau boli cardiovasculare decât o persoană cu greutate normală. Alte patologii cu risc semnificativ crescut în cazul persoanelor cu obezitate sunt diferite tipuri de cancere (cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul endometrial uterin, cancerul ovarian, cancerul hepatic, cancerul renal, cancerul de prostată), bolile articulare, tulburările respiratorii în timpul somnului, afecțiuni gastrointestinale, steatoza hepatică și multe altele. Intervalul de timp între apariția obezității și apariția complicațiilor este foarte variabil, dar este evident că dacă obezitatea apare la o vârstă mai tânără, atunci și complicațiile vor fi prezente mai devreme în cursul vieții. Acest lucru face ca o persoană care la vârsta de 50 de ani are obezitate severă prezentă să aibă doar 50% șanse de a depăși vârsta de 70 de ani”, atrage atenția prof.dr. Nicolae Hâncu.

Cum influențează tiroida excesul de greutate?

Prof.dr. Cătălina Poiană spune că hipotiroidismul, respectiv deficitul hormonilor tiroidieni, care poate fi cel mai frecvent datorat unei afecțiuni primare a tiroidei și mult mai rar secundar unei afectări hipotalamo-hipofizare, hipotiroidismul cu manifestări clinice, se poate asocia cu o modestă creștere în greutate. Această creștere în greutate se datorează scăderii ratei metabolice și retenției de lichide, ca urmare a acumulării de glicozaminoglicani la nivelul țesuturilor. În orice caz, obezitatea severă nu este caracteristică hipotiroidismului.