O Europa pentru toti

Cancelarul german Gerhard Schroeder s-a incruntat rau. Polonia, Cehia si Ungaria, tari candidate, au respins si ele propunerea Frantei. Parisului i s-au alaturat, in schimb, membri importanti ai

Cancelarul german Gerhard Schroeder s-a incruntat rau. Polonia, Cehia si Ungaria, tari candidate, au respins si ele propunerea Frantei. Parisului i s-au alaturat, in schimb, membri importanti ai Uniunii: Italia, care s-a pronuntat impotriva discriminarii politice a Romaniei si Bulgariei, si Marea Britanie, care a afirmat ca va contribui nu doar politic, ci si financiar la extinderea Europei. State europene din Sud par si ele sa aprobe propunerea Parisului. Grecia, unde presedintele Iliescu se afla in vizita, a afirmat ca sustine extinderea in 12. Spania, care va detine presedintia UE in prima parte a anului viitor si al carei premier vine la Bucuresti pe 6 decembrie, pare sa incline si ea spre invitarea Romaniei si Bulgariei. Propunerea Frantei este, inainte de toate, logica. Intr-o competitie cu 12 candidati nu are rost sa admiti zece si sa amani doi. Asa a spus si Vedrine: "Mai bine facem un efort sa intre plapuma in valiza". Oricum, daca ar fi de judecat strict criteriile, doar mica Slovenie e pregatita complet pentru UE. Polonia, o tara mare, cu probleme mari, va fi invitata nu datorita performantelor, ci din cauza deciziei politice a Germaniei. Parisul isi bazeaza propunerea pe un fapt concret: Raportul Comisiei Europene asupra Romaniei si Bulgariei. Acesta constata progrese semnificative facute de guvernele de la Bucuresti si Sofia si stipuleaza ca ambele state indeplinesc criteriul politic pentru a fi admise in Uniunea Europeana. Raman in suspensie problemele economice si cele legate de adoptarea legislatiei europene. Cu legislatia europeana, daca exista vointa politica, Romania se poate descurca rapid. In ceea ce priveste economia, exista experienta unor state precum Grecia, Spania sau Portugalia, care, de la performante modeste, atunci cand se aflau in afara Uniunii, au atins o dezvoltare apreciabila in interiorul ei. In Europa de astazi, de fapt, in privinta extinderii se confrunta doua concepte: cel din secolul trecut, post-razboi rece, tributar inca viziunilor inguste, gen grupul de la Visegrad (compus din Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia) sau arondarii noilor democratii asa-numitelor sfere de influente germana sau franceza, si cel post 11 septembrie, cand a devenit clar ca intarzierile in coagularea puternica a civilizatiei de tip occidental are ca efect vulnerabilizarea intregii emisfere nordice in fata noilor amenintari la adresa securitatii, asa cum este terorismul. Provocarilor carora le-a facut fata Europa in ultimul deceniu - moneda unica, desfiintarea granitelor interne, politica comuna, externa si de securitate - li se adauga acum, in secolul XXI, extinderea spre Est. La superputerea economica, politica si culturala care este Europa unita, extinderea nu are cum sa nu reuseasca, indiferent daca sunt 10 sau 12 candidati. Apoi, Romania si Bulgaria nu reprezinta doar doua state din 12. Impreuna, cele doua tari inseamna, ca teritoriu si populatie, peste o treime din totalul extinderii Europei. Ultimul deceniu a aratat ca, in general, atunci cand se ia o decizie, este bine ca ea sa fie cuprinzatoare, fiindca amanarile nu rezolva problemele, ci, dimpotriva, le complica. In perioada urmatoare, politica europeana va deveni un camp de lupta. Germania este reticenta nu din lipsa de simpatie fata de romani, ci fiindca in prima faza ea plateste grosul extinderii. Statele "fratesti" din Est - care oricum nu au un cuvant de spus - sunt suparate fiindca asa-numitele fonduri structurale, care se acorda statelor membre UE mai sarace - s-ar putea imparti si cu Romania si Bulgaria. Aceste fonduri se cifreaza la zeci de miliarde de euro anual. In general, vor fi luate in balanta toate aspectele politice si economice posibile si imposibile: Marea Britanie va fi probabil acuzata ca, propunand o extindere prea larga, incearca sa opreasca adancirea integrarii; Italia, ca nu contribuie cu suficienti bani; Franta, ca urmareste doar sa provoace discutii inutile; Germania, ca nu isi urmareste decat propria sfera de influenta. Pe acest teren politic incandescent, Romania ar trebui sa-si pastreze calmul si sa continue cu incrancenare reformele. In ceea ce priveste data admiterii in Uniunea Europeana, cu cat mai repede, cu atat mai bine...