"O, cititor făţarnic, tu, semenul meu, frate!"

Căderea în banalitate a binelui a început încă de la facerea lumii, ofilindu-se treptat în azilul miturilor biblice. În schimb, căderea în banalitate a răului - datorată

Căderea în banalitate a binelui a început încă de la facerea lumii, ofilindu-se treptat în azilul miturilor biblice.

În schimb, căderea în banalitate a răului - datorată promptitudinii chelnerilor de imagini de a ni-l servi proaspăt la televizor oricît de departe s-ar afla, ca să-l digerăm rapid în aşteptarea altuia şi mai gustos - dă măsura acestui secol şi răspunde egoismului nostru înnăscut, ce ne face să ne bucurăm că răul există, dar că el nu ştie adresa noastră.

Sigur că ţaţa Gherghina suferă mai mult cînd e anunţată că i-a murit o găină spînzurată-n gard decît la auzul ştirii că la Bagdad au mai murit două sute de oameni într-o piaţă de flori. Parodiindu-l pe Flaubert, fiecare dintre noi poate spune "ţaţa Gherghina c'est moi", fiindcă nici impresionabilitatea noastră de oameni de oraş nu depăşeşte, în realitate, doi metri pătraţi de plapumă.

Evident că am devenit europeni de Obor şi experţi subtili ai războiului din Irak. Evident că ştim ce politician a mai fugit de acasă în ultima vreme şi ce organizaţie a mai pus de o bombă la Beirut. D'aia trecem indiferenţi pe lîngă omul căzut pe stradă, gata să-l facem beţiv pe cel lovit de infarct - fiindcă e mai comod să fii abonatul mijloacelor de comunicare în masă, decît să-ţi complici existenţa comunicînd cu omul de vis à vis.

Întocmai versatelor actriţe ale suferinţei angajate să plîngă cu ora la morţii altora, noi, jurnaliştii, am ajuns un soi de bocitoare de lux, prefăcîndu-ne că suferim pentru răul din jur, consumînd tone întregi de hîrtie şi scormonind în rănile omenirii, pentru a găsi ceva interesant, ceva senzaţional, ceva nemaiauzit…

Cînd morţii nu există, îi inventăm cu complicitatea fratelui nostru, cititorul, care simte nevoia acută de a fi minţit cel puţin o dată pe zi, nemaisuportînd banalitatea de a nu se fi întîmplat nimic îngrozitor în ziarul pe care dă banii echivalenţi cumpărării unei pîini.