Numai un armator nebun ar alege canalul Bastroe

- crede guvernatorul Deltei, Virgil Munteanu

In aceste momente atat de tensionate, sa incercam o discutie calma, la rece, despre Delta Dunarii. Dl. Virgil Munteanu, guvernatorul Rezervatiei, ne-a declarat ca e gata sa raspunda oricaror intrebari. - Aveti barca pe uscat? - Nici chiar asa. Toata lumea discuta despre Canalul Bastroe. Totusi, se impun unele precizari. Bastroe n-are decat 8 kilometri. Proiectul care va afecta Delta reprezinta un canal Dunare-Marea Neagra, de 164 de kilometri, din care Bastroe e doar o particica. Ucrainenii estimeaza ca lucrarile se vor incheia, in cel mai bun caz, in 2008. Pana atunci nu se pierde foarte multa apa. Oricum, noi vom incepe masuratori si studii aprofundate. De ieri, dupa discutia de la Cotroceni, exista finantare pentru cercetarile legate de Bastroe. - Daca noi le facem studiu de impact, ce treaba mai au ucrainenii? - Noi facem studiul de impact pe Delta romaneasca. Oricum, ucrainenilor li s-a cerut si un studiu privind afectarea Deltei din teritoriul ucrainean, care este, la randul ei, considerata patrimoniu UNESCO. Uniunea Europeana e ingrijorata ca lucrarile vor afecta si Rezervatia din Ucraina. - De-aia nu mai poate Kucima! - S-a pus, e drept, problema ca organizatiile internationale nu au ce face, daca nu se respecta tratatele de mediu, dar nu e asa. Procedurile sunt greoaie: s-a decis instituirea unei comisii de ancheta, se fac monitorizari, rapoarte. Sunt insa reglementari juridice foarte clare. In final, cei vinovati platesc, sunt pusi sa repare, pe cheltuiala lor, stricaciunile pe care le-au facut. Va dau un singur exemplu: in 1999, a fost sanctionata poluarea cu metale grele a estuarului Guadalquivir din Spania. Legislatia internationala in domeniul mediului devine tot mai stricta. Vedeti cum sunt urmariti, astazi, si pedepsiti cei care au infaptuit crime impotriva umanitatii: exista tribunale internationale, faptele nu se prescriu, iar sanctiunile sunt dure. Eu sper ca, in scurt timp, vom avea aceeasi abordare in cazul celor ce distrug natura, punand in pericol umanitatea. Distrugerea mediului e o crima impotriva umanitatii. - Magistrala Albastra avea studiu de impact? - In mod sigur, daca s-ar fi putut face speculatii pe aceasta tema, in plin razboi rece, s-ar fi facut. Sunt deosebiri fundamentale intre cele doua tipuri de canale. Pe "Magistrala Albastra", cum i se spunea, viteza apei e mica. Sunt ecluze, pe canal circula doar barje. E un impact nesemnificativ. Pe canalul pe care incearca ucrainenii sa-l construiasca vor circula nave maritime de 25.000 tdw. Viteza apei e mare, iar cantitatea de apa deturnata e imensa. - Dar irigatiile din Dobrogea nu iau apa din Dunare? - Toate tarile tranzitate de fluviu scot apa pentru irigatii, dar cantitatea e nesemnificativa. Plus ca mare parte din apa se reintoarce in fluviu, prin ploi, izvoare etc. - Mai mult au protestat guvernele decat ecologistii? - Oooo, dar s-au implicat si ONG-urile, si nu cele locale, ci marile organizatii internationale. Au fost WWF, adica Fondul Mondial pentru Natura, Bird Life International, Wetland Int., Societatea Regala Britanica si cate altele. - Pentru zece kilograme de peste otravit in Tisa, cei de la Greenpeace s-au legat cu lanturi de Arcul de Triumf. Bastroe, desi e mult mai periculos, nu-i impresioneaza? - Nu-i timpul trecut, dar pentru noi ramane un mister de ce n-au reactionat inca activistii Greenpeace. Deversarea de cianuri in Tisa e o nimica toata pe langa Bastroe, nu suporta comparatie. Canalul are efecte in timp. Acea poluare avea un caracter trecator. Era o poluare accidentala, nu o distrugere facuta cu un plan, in buna cunostinta de cauza. Cred ca toti cei care stiu si nu protesteaza devin complici. Sper ca Greenpeace va iesi curand din vacanta. - Intre copiii ucraineni, care n-au bani de covrigi, si pelicanii care n-au plaur, dumneavoastra ce ati alege? - Sa fim seriosi: canalul nu are nici o eficienta economica! Canalul Bastroe ia din banii de educatie ai copiilor ucraineni si le distruge sansa de a avea o slujba in turism, pe viitor. In fond, de ce au nevoie de un canal ucrainenii, care aveau iesire la mare prin Bratul Chilia? Pentru ca acesta se colmateaza foarte repede, deci nu e posibila navigatia. Evident, la fel se va intampla si la finalizare, cu canalul. Vor fi necesare lucrari foarte serioase. Si noi cheltuim mult pentru a mentine navigabil Canalul Sulina, dar pe acesta circula si nave apartinand altor state. Cine va prefera sa foloseasca Bastroe, care este de doua ori mai lung: 164 de kilometri, fata de 70, Sulina? Nici un navigator. Nici un armator nu e nebun sa aleaga un traseu mai lung. Ei isi pot obliga propriile nave sa-l foloseasca, dar chiar armatorii ucraineni vor protesta, din cauza costurilor. Costurile de intretinere vor depasi de mai multe ori taxele pe care le platesc ei azi. - Haideti sa punem raul inainte! - Va fi afectata partea de nord a Deltei, Rosca-Buhaiova - cea mai mare colonie de pelicani din Europa, padurea Letea. Trebuie avute in vedere situatiile exceptionale, cum a fost seceta din 2003, cand apa sarata a intrat pe Sulina. Acelasi lucru se va putea produce de acum si pe Chilia. Navele mari vor speria pestele. Golful Musura se va colmata. Pescarii de pe Chilia pot sa-si ia adio de la aceasta meserie. Distrugerile care se vor produce in zona Letea si asupra coloniei de pelicani pot fi ireparabile. - Da' elicele de iahturi nu sperie pestele? - Avem o problema si noi, romanii, cu aceste ambarcatiuni de putere, care patrund pe canale, dar o recunoastem si o vom rezolva. Impreuna cu Ministerul Transporturilor, in cel mai scurt timp, vom reglementa regimul ambarcatiunilor care pot intra in Delta. - Cine vede Delta, sa poata striga impotriva distrugerii ei? - Numarul turistilor a depasit orice asteptari: deja e de trei ori mai mare ca in 2003, iar sezonul nu e incheiat. Daca anul trecut au plecat 6 nave de croaziera de la Viena la Tulcea, acum am primit 150 de nave, iar pentru 2005 s-au facut rezervari pentru 400 de croaziere. - Cati turisti fac un Bastroe? - Studiile de impact sunt foarte greu de realizat, fiindca impactul depinde de calitatea turistilor. Englezii au estimat ca Delta ar putea primi 2 milioane, anual. Daca ne gandim la turistii pe care ii cunoastem, care arunca gunoaiele in iarba si spala masina in rau, cred ca e o cifra "periculoasa". Oricum, turismul infloreste in Delta, localnicii prospera si incep sa inteleaga necesitatea conservarii mediului. Ucrainenii, din ceea ce cunoastem, nu au deloc turisti straini. - Se lasa impresia ca Delta ar fi doar pentru privilegiati! - Turism de masa nu se poate face in Delta, dar orice roman isi va putea propune ca, macar o data in viata, sa viziteze aceste locuri unice. Noi, cei care avem obligatia sa aparam mediul, nu putem face altfel decat pana acum. Adica sa restrictionam orice deschidere de unitati turistice in zonele naturale. Cazarea e permisa doar in localitatile deja existente sau unde a existat infrastructura turistica. Alta cale de a limita transformarea Deltei intr-o Mamaia nu avem. N-as vrea sa vad un festival Stufstock, menit sa salveze Periprava de invazia manelistilor ca la Vama Veche. - De ce n-aveti stuf pe acoperisul ARBDD? - Stuful merge la export: 10.000 de tone pe an, si e cautat in principal pentru acoperisuri. Cei foarte bogati din Occident vor case ecologice, cu acoperis din stuf. Nu e nici o problema, potentialul recoltabil e de 200.000 de tone pe an, fara nici un impact pe mediu. Cat despre peste... s-a calculat ca, anual, se prind 3.500 de tone, inclusiv cele braconate sau scoase de "unditari". - La peste, 2004 a fost un an prost? - Asa spun pescarii, fiindca pestele e acoperit de apa. Daca apele au fost mari, pestele a fost greu de prins si de pescari, si de pasari. Din punctul nostru de vedere, e un an foarte bun. S-a facut mult puiet, iar pestele mare a avut vreme sa creasca, fiind mai greu de prins. La anul, va fi mult peste si se vor scoate marile trofee. - Care este animalul-emblema pentru Delta? - In Delta sunt 321 de specii. Dar, din pacate, cel mai raspandit peste ramane cel cu valoare comerciala mica: platica si carasul. Ele raman predominante. Asta arata ca va trebui sa refacem efectivele de rapitori. Institutul de Cercetare Delta Dunarii a considerat necesar sa repopulam cu salau Lacul Razelm. Puietul a crescut la Enisala, iar in Razelm s-au depus 1.800 cuiburi de icre embrionate. Asta inseamna 3.000 de tone de puiet, care migreaza in toata Delta. Astazi, daca mergem la Razelm, veti vedea bancuri de pesti cu ochiul liber. Pentru noi, asta e cea mai frumoasa imagine din Delta.